EPISODUL 2 – Rufele murdare ale Big4-ului. Părerile celor care s-au „trezit”

UPDATE la articolul Rufele murdare ale Big4-ului, întinse acum și pe balconul românesc. Fără Vanish-ul presei, petele de pe „tricoul” companiilor auditate de Big4 se transformă în… adevărate găuri

Contrar așteptărilor –  în care turma ia apararea Big4-ului și a multinaționalelor, feedback-ul celor care au citit acest articol a fost unul cel puțin neașteptat.

Părerile celor din online, dar în special a tinerilor vizavi de acest aspect se pare că nu mai urmează pattern-ul pe care se bazează acești mari coloși – de manipulare mentală a maselor.

Iată ce scriu „adepții” – sau mai bine spus, „spălații” pe creier:

Uitând în „apărarea lor”, „să se apere” pe ei însuși de penibil…

Orice audit extern (prima greșeală – nu vorbim de un audit intern, precum a menționat domnul, ci de un audit extern în cazul Wirecard – cel expus în articol) este o informație publică în orice colț de pe Terra – acesta fiind chiar scopul unui audit extern de a certifica imaginea financiară prezentată de o companie stakeholderilor interesați (furnizori, clienți, investitori, creditori și angajați) precum și shareholderilor săi.

Dar să vedem ce răspund cei care s-au trezit din „beția” Raiului oferit de multinaționale – Big4:

Tineretul – speranța oricărei țări, iată că vine și demontează pas cu pas toate afirmațiile domnului de mai sus, cu o claritate uluitoare, fără frică, de o transparență care ar putea seta poate pe viitor o nouă ERĂ vizavi de cum este perceput clasicul angajat – tâmp, ușor manipulabil, care nu îndrăznește să ia niciun tip de atitudine (nici vizavi de modul în care este tratat, dar nici vizavi de latura financiară), culminând cu un aspect și mai important: doza ȘTIINȚEI din mesaj.

Iată că acest junior aflat la început de drum știe deja că principalul scop al unui agent economic este să facă PROFIT și nu se lasă amăgit de acțiuni CSR, de sloganuri „We are a big family/ We are your family! / etc.” și nu înghite povestea în care multinaționalele sunt niște „SUPERMANs” căzuți din Cer expres pentru a ne ajuta, neavând niciun alt tip interes – au luat naștere doar pentru a fi niște misionari ai „lucrurilor bune”…

Mesajul continuă cu aducerea în prim-plan a celui mai nociv rezultat creat de acești mari coloși: SCLAVIA.

Sclavia modernă a la Big4 – cu multe ore de overtime & ciocul mic, că altfel zbori…

Dar iată de ce spuneam mai sus și de ȘTIINȚĂ – poate tinerii din ziua de azi nu studiază așa mult, dar cu siguranță inteleg anumite concepte de business & law mult mai bine decât alte generații.

Juniorul nostru știe că astfel de practici cu 20h de muncă pe zi NU au cum să fie legale și NU pot face obiectul unui contract de muncă as per Romanian or any laws.

Iată deci timida, dar totuși ferma poziție a acestuia vizavi de acest aspect, care cu siguranță în maniera în care a fost expusă se va transforma probabil în următoarele interviuri ale acestui tânăr – dar poate și a colegilor lui de generație într-un motiv puternic de a pune altfel „problema” și de a evita aceste „breșe” atât din punct de vedere al legii, cât și al relației angajat-angajator.

Înțelepciunea mesajului vine și din faptul că pe lângă deducțiile proprii, iată acest tânăr este capabil să discearnă lucrurile bune – din orice parte vin ele și dă ca exemplu un vechi proverb românesc, pe care cred că îl cunoaștem cu toții:

„Dacă un om îți spune că ești beat – nu îl bagi în seamă.

Dar dacă 10 oameni îți spun că ești beat – atunci du-te la culcare .”

De fapt aceasta este esența vieții – să ne construim propriile percepții pe baza a ceea ce am acumulat pozitiv de la ceilalți, să trecem prin sita propriilor convingeri experiențele altora, pentru ca într-un final să devenim un „burete” capabil să atragă toate informațiile care ne „bombardează” zilnic, dar în care, să rămână, la final – doar cele care contează, pe baza propriilor filtre.

„Counter-Strike-ul modern” al juniorului nostru continuă seria loviturilor cu alte părți ale sclaviei:

• salariile mici (iată oamenii nu se mai mulțumesc cu 2,000 EUR/lună și nu li se mai pare ceva așa de extraordinar în raport cu munca prestată),
• lipsa resurselor umane necesare proiectelor derulate și tot ceea ce derivă din acest aspect (extra stres, major involvement, overtime), dar și
• rezultatul acestei manipulări în masă practicată de Big4 – „criza” de personal, având în vedere că oamenii buni, cu potențial, sunt adliteram „măturați”pentru că NU vor să facă OVERTIME, adică să dea curs SCLAVIEI, în sec. XXI.

Celeritatea nu lipsește nici ea din comentarii, pornind de la o auto-caracterizare cel puțin corectă – iată de care acest comentator nu se ferește să o facă, fapt ce denotă pe lângă curaj și o doză de auto-evaluare extraordinară, ce reprezintă de altfel motorul necesar dezvoltării- atât personale, cât și profesionale.

Pentru că dacă noi nu suntem în stare sa fim fair vizavi de noi – și nu avem în mintea nostră o imagine clară nici măcar a ceea ce suntem noi – este clar că vom da greș din start, pentru că nu vom ști ce să îmbunătățim sau ce să prezentăm lumii ca imagine proprie.

Și ajungem la capitolul FRICĂ – principala emoție pe care se bazează și s-au bazat acești coloși în developarea acestui model de business corporate în care oamenii sunt SCLAVI în primul rând datorită acestui „jug” emoțional.

Iată lui Eduard NU îi este frică și NU se supune doctrinei manipulatoare ale multinaționalelor – preferă să caute până va găsi ceea ce își dorește – în primul rând vrea echitate în relația angajat-angajator vizavi de timp, partea salarială, dar și un comportament adecvat vizavi de interesele fiecăruia și poate cel mai important – NU dorește să fie mințit sau manipulat.

Și se naște încet-încet acea mentalitate de „învingător modern” de care vorbeam mai sus: „Convinge-ma să rămân.” prezentă iată și la acest comentator.

Și aceasta ar trebui să fie atitudinea! În niciun caz una de servilism.

Auto-ironia și satira nu lipsesc nici ele, ca dovadă a unei inteligențe emoționale (EQ) ridicate, „poate dintr-o încredere sau obrăznicie” atacând frumos felul în care sunt considerați angajații care au tupeul să spună ceva, sau și mai rău – să comenteze: OBRAZNICI.

În încheiere, acesta „lasă” complet paloșul puterii în mâna…puterii, fără a „omite” totuși „puterea” majorității…

„Cred ca noi, ploretariatul, am inteles postarea asta, si avand in vedere ca suntem in 2021, probabil ar trebui sa ne cerem scuze de mica noastra rautate in fata burgheziei.”

Tot din seria comentariilor:

To be continued… by the YOUNG & the RESTLESS…