Costică Constanda primește un „avans” de 14 milioane de euro pentru parcul Bordei

0
3879

Curtea de Apel București a decis, prin sentință definitivă, ca omul de afaceri Costică Constanda să primească peste 14 milioane de euro pentru parcul Bordei, sau mai exact, pentru două terenuri de acolo.

Terenurile au fost expropriate de Ministerul Mediului.

Record! Costică Constanda primește 3100 euro pe metrul pătrat

Cele două terenuri însumează 4.600 de metri pătrați, ceea ce înseamnă că familia Constanda va primi 3100 de euro pentru fiecare metru pătrat care va reveni statului român.

Inițial, Tribunalul București, a decis la data de 13 aprilie 2018, despăgubirea lui Constanda cu 37,6 milioane de euro, reprezentând 14.323.625 de euro valoarea terenurilor și 23.331.714 de euro reprezentând valoarea prejudiciului. Instanța superioară a redus suma la 14.323.625 de euro și anulat prejudiciul stabilit de tribunal.
De menționat este faptul că acest proces este separat de cel privind schimbul de terenuri dintre municipalitatea București și Constanda, el fiind deschis exclusiv pentru cei 4.600 de metri pătrați expropriați.

Despăgubiri de 14,3 milioane de euro + dobânzile legale

Afaceristul s-a victimizat politic

În condițiile în care expropierea trebuia făcută încă din 2008 și Ministerul Mediului a susținut că nu are bani să plătească pentru terenuri, în motivarea instanței de fond, judecătorul a arătat că ”este de nepermis într-un stat de drept, guvernat printr-o constituţie care protejează proprietatea ca drept fundamental, ca odată iniţiată o măsură excepţională care atrage pierderea acestuia de către deţinătorul său, deci o ingerinţă în substanţa dreptului, să fie invocat drept argument pentru durata excesivă, lipsa fondurilor”.

În timpul procesului, Constanda s-a dat drept victimă politică. Potrivit motivării tribunalului, Constanda a afirmat că ”o parte a membrilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti s-au opus cu vehemenţă planului urbanistic susţinând pentru întâia oară teza că terenul în cauză ar fi fost parc şi că edificarea de construcţii în acea zonă ar aduce atingere mediului. Ulterior, au înţeles că miza nu era nici urbanistică şi nici de protecţie a mediului, deoarece prin această susţinere politicienii încercau să acrediteze ideea că fostul primar ar fi restituit un teren constituit ca parc, adică un teren aflat în domeniul public, în acest fel, titularii de drepturi asupra acestui teren au devenit victimele unei gândiri pur politice şi toate problemele legate de această situaţie au fost tratate în ecuaţie politică”, se mai arată în motivare.

Despăgubirile pentru o construcție inexistentă, respinse de judecători

Mai mult, acesta a cerut despăgubiri pentru două blocuri de 11 etaje ce intenționa să le construiască pe cei 4600 de metri pătrați, solicitare admisă de tribunal, dar respinsă definitiv de Curtea de Apel București, în ciuda „ajutorului” pe care a încercat să i-l dea Primăria Capitalei!

Judecătorul de la tribunal a motivat acordarea de despăgubiri prin aceea că terenurile erau disputate în instanță prin mai multe procese și că ”în cursul acestor procese nu s-a putut pune în discuţie folosirea de către proprietari a terenului proprietatea lor în scopul recunoscut de instanţele judecătoreşti datorită caracterului incert pe care îl conferă aspectul litigios al dreptului”.

Criticile judecătorului

Mai mult, magistratul a apreciat că ”de vreme ce legiuitorul a identificat în anul 2008 o lucrare de utilitate publică ce presupunea maximă urgenţă în realizarea sa, dat fiind că a antrenat un proces de legiferare soldat prin adoptarea unei legi (şi nu alt act de expropriere), avea datoria constituţională de a-şi asigura şi fondurile necesare în buget spre a nu face ingerinţa şi mai împovărătoare. În concluzie, statuează că inacţiunea în această perioadă îi incumbă exclusiv expropriatorului, fiind singurul responsabil pentru plasarea ofertei de despăgubire abia în luna mai 2016”, se mai arată în motivarea Tribunalului București.

Conform Legii nr. 170/2008 cele doua terenuri din Parcul Bordei au fost declarate de utilitate publică, iar Ministerul Mediului și Pădurilor a fost desemnat să efectueze procedurile de expropriere. Acest lucru s-a întâmplat abia în 2016, motivat de faptul că ministerul nu are fonduri. După ce cei de la Mediu i-au făcut o oferta lui Constanda, acesta a contestat în instanță valoarea acesteia.

Costică Constanda, pe cai mari în procesul cu Primăria lui Firea

Costică Constanda a redevenit o „amenințare” serioasă pentru bugetul Capitalei

Omul de afaceri Costică Constanda a cumpărat înainte de anul 2000 de la familia Lincaru, foștii proprietari, dreptul litigios asupra a 3,3 hectare de teren aflat sub Satul Francez. În 2001 a câștigat în instanță dreptul de proprietate asupra terenului. Traian Băsescu, la vremea respectiva primar general al Capitalei, a hotărât să păstreze Satul și i-a oferit lui Constanda, la schimb, în baza Legii 10/2001, 3,3 hectare în Parcul Bordei.

Tribunalul Bucureşti acordase în 2011 câştig de cauză lui Constanda care ar fi trebuit să primească despăgubiri de 165 de milioane de euro în schimbul unui terenului din parcul Bordei şi al construcţiilor din Satul Francez. În 2013, Curtea de Apel Bucureşti a decis ca Primăria Capitalei să plătească în jur de 115 milioane euro plus dobânzi şi terenul de 2,8 hectare din Satul Francez.

În noiembrie 2014, instanța supremă a decis, prin hotărâre irevocabilă, rejudecarea procesului. Prin sentința dată la sfârșitul lunii februarie, Constanda a primit o ouriașă gură de oxigen pentru procesul împotriva Primăriei conduse de Gabriela Firea.

Toate detaliile pe: http://cetateanul.net/articol-principal/14-milioane-de-euro-pentru-parcul-bordei/

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ