CONDAMNARE LA INCHISOARE NEMOTIVATA – Firma portugheza Monteadriano care a facut plangere impotriva lui Nelu Iordache pentru autostrada Nadlac-Arad nu a avut niciun prejudiciu.

0
5559

Patronul Romstrade a fost achitat pentru acuzatiile portughezilor, dar a primit 6 ani inchisoare pe rationamentul procurorilor DNA: “Instanta isi insuseste argumente expuse de catre organul de urmarire penala, situatia faptica fiind suficient de clara pentru a nu mai necesita justificari de ordin suplimentar” (Sentinta)

Celebrul caz al asfaltatorului roman Nelu Iordache (foto), patronul Romstrade SRL, care a fost tinut in arest peste un an in urma unei plangeri facute de firma portugheza Monteadriano, cu care se asociase pentru realizarea unui tronson al autostrazii Nadlac-Arad ridica mari semne de intrebare cu privire la justetea condamnarii sale la inchisoare, la fond, de catre Tribunalul BucurestiUluitor, din motivarea in prima instanta pronuntata de judecatorul Vlad Andriescu de la Sectia I penala a Tribunalului Bucuresti, pe care Lumea Justitiei o publica in premiera, rezulta ca acuzatiile firmei portugheze Monteadriano care i-a facut plangere lui Iordache pentru ca nu i-a dat un avans de 5 milioane euro, pentru care nu a prezentat niciun certificat de garantie bancara solvabil, au fost nejustificate, compania din Portugalia nesuferind niciun prejudiciu.

Mai mult, Nelu Iordache a fost achitat pentru acuzatiile de spalare de bani si inselaciune, dar a fost condamnat pentru alte fapte a caror descriere este luata aproape ad litteram din rechizitoriul intocmit in 29 aprilie 2013 de procuroarea Mihaela Iorga Moraru, in care Iordache a fost acuzat de delapidare, fals in inscrisuri sub semnatura privata, spalare de bani si inselaciune.

Apreciem ca in cuprinsul sentintei judecatorul Vlad Andriescu nu face decat sa isi insuseasca acuzatiile DNA, lipsind expunerea detaliata a apararilor lui Iordache-Romstrade, precum si de ce apararile omului de afaceri au fost inlaturate ca nepertinente, solutionand, astfel cum veti vedea, sustinerile avocatilor lui Iordache in doua fraze.

Ne intrebam in aceste conditii, daca nu cumva Nelu Iordache se inscrie in linia oamenilor de afaceri romani discriminati in raport de cei straini, care au fost scosi de pe piata cu instrumentul dosarelor penale fabricate de DNA?

Aceasta cu atat mai mult cu cat, in final, in sentinta lui Nelu Iordache i se retine un prejudiciu de 11 milioane lei catre BCR, banca de la care asfaltatorul a luat credite dar, atentie “legal si cu garantii constituite”. Fapt care ridica o alta intrebare: de ce un litigiu bancar care s-ar fi judecat in civil a fost transformat intr-o fapta penala?

Sentinta motivata dupa mai bine de un an

Astfel, judecatorul Vlad Andriescu de la Sectia I penala a Tribunalului Bucuresti a pronuntat in 21 decembrie 2017 sentinta penala nr. 1/F in dosarul nr. 16876/3/2013 prin care a dispus condamnarea omului de afaceri Nelu Iordache la 6 ani si 3 luni inchisoare cu executare pentru deturnarea fondurilor pentru primul tronson al autostrazii Nadlac-Arad, de aproximativ 22 de km, dar si confiscarea de la asfaltator a sumei de 79.624.828 lei.

Sentinta de condamnare pe care Lumea Justitiei o publica in exclusivitate a fost motivata abia dupa mai bine de un an de la data la care a fost pronuntata, insa abunda, din punctul nostru de vedere, de insusiri si preluari de opinii si argumente ale procurorilor DNA.

Atlfel, extrem de important de semnalat este ca in acest dosar omul de afaceri Nelu Iordache a fost achitat pentru infractiunea de spalare de bani si inselaciune, adica fix faptele pentru care firma portugheza Monteadriano i-a facut plangere penala la DNA, instanta stabilind ca Monteadriano nu a suferit niciun prejudiciu.

In rest, argumentatia judecatorului Vlad Andriescu de la Tribunalul Bucuresti nu reprezinta altceva decat o preluare de argumente de la DNA si din modul in care a formulat parchetul acuzatiile, in motivarea care se intinde pe 107 pagini nefiind analizate apararile avocatilor lui Nelu Iordache, cum ar fi faptul ca:

Firma Romstrade rula prin conturile sale circa 1 miliard de euro, dar in hotararea de condamnare s-a retinut un prejudiciu de peste 11 milioane de lei (11.379.218 lei – adica circa 2,4 milioane euro) catre BCR, care reprezenta practic doar 2% din valoarea contractelor derulate in ultimul an;

Suma de bani pe care Romstrade i-a luat de la BCR a fost incasata in baza unor imprumuturi acordate legal si garantate, prejudiciul pentru banca putand fi recuperat doar intr-un litigiu civil, nu penal, neputand fi considerata o fraudare a bancii;

Nelu Iordache a folosit banii din firma Romstrade, unde era actionar majoritar, pentru a cumparat terenuri pentru o alta afacere, respectiv constructia aeroportului din Adunatii Copaceni, opinam ca nu i se pot imputa intrucat banii sunt fungibili intr-un cont comun si nu pot fi identificati ca fiind cei proveniti de la CNADNR, alocati pentru construirea tronsonului de autostrada. In plus, Iordache avea imputernicire AGA sa cumpere terenuri inclusiv in nume personal, pentru ca proprietarii de terenuri sa nu creasca pretul, auzind ca este vorba despre o firma cu cifra uriasa de afaceri;

-Peste toate, in instanta s-a pus in vedere judecatorului faptul ca activitatea Romstrade, societate aflata in prezent in insolventa, al carui administrator era Nelu Iordache, se derula fara problema, neavand nicio datorie pentru care sa fie nesolvabila, insa odata cu declansarea anchetei si trimiterea in judecata a actionarului majoritar (Nelu Iordache detinea circa 75% din actiuni) au fost blocate toate contractelor de leasing pe care le avea pentru nenumarate masini si utilaje, la care s-au adaugat refuzul autoritatilor de a mai plati certificatele pentru lucrari.

Precizam ca omul de afaceri Nelu Iordache a declarat apel impotriva sentintei Tribunalului Bucuresti. 

Prezentam in continuare pasaje relevante din motivarea sentintei judecatorului Vlad Andriescu din dosarul privindu-l pe Nelu Iordache:

“Analizand actele si lucrarile cauzei, prin raportare la intregul material probator administrat in cursul urmaririi penale si al judecatii, instanta apreciaza ca, in esenta, incutpatul IORDACHE NELU a savarsit acte de conduita care, prin continutul lor concret, intrunesc elementele constitutive ale unor infractiuni. Acuzatia penala formulata de catre Parchet impotriva inculpatului nu este in intregime fondata, dar aceasta mai degraba prin prisma unor aspecte de drept si mai putin a unora de fapt, dupa cum se va arata in cele de urmeaza.

Pentru inceput se cuvin a fi facute o serie de precizari care sa contribuie la intelegerea afirmatiei de mai sus.

lncepem prin a arata ca Parchetul a administrat un amplu material probator si a facut, in principiu, o corecta analiza a acestuia, facind referire si coroborind in mod detaliat probele in cauza. Instanta de judecata isi insuseste in mare masura rationamentut expus prin rechizitoriu, pentru simplul motiv ca probele converg in acest sens, iar actele de cercetare judecatoreasca efectuate dupa sesizarea instantei nu au fost de natura sa schimbe in mod semnificativ situatia in cauza.

lnsa, exercitindu-si propria sa apreciere, in urma detinerarii pe fondul cauzei, instanta de judecata a concluzionat ca se poate retine doar existenta unora dintre infractiunile pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, in baza a trei tipuri de situatii distincte.

Prima vizeaza relevanta penala a unor acte de conduita ale inculpatului, in aceasta situatie instanta retine justetea acuzatiei penale sub aspectul descrierii faptice, dar nu si a autonomiei infractionale a acestor acte de conduita. Avem aici in vedere presupusele infractiuni de spalare de bani care, in opinia instantei, nu se justifica a fi retinute in mod separat, ci ca parte integranta a altor infractiuni pentru care inculpatul a fost trimis in judecata. Retinerea acestor fapte in concurs este exclusa, dat fiind specificul realitatii in materialitatea sa.

Cel de-al doilea tip de situatie vizeaza insasi existenta faptica a uneia dintre infractiunile pentru care sa dispus trimiterea in judecata. Avem aici in vedere presupusa infractiune de inselaciune comisa impotriva societatii Monteadriano, infractiune care, in opinia instantei, nu poate fi retinuta deoarece ea nu exista. In fine, in privinta infractiunii de inselaciune comise in dauna societatii Donrep, se impune o alta rezolvare prin prisma imprejurarilor care au survenit in cursul procesului pina la pronuntarea solutiei.

Odata aceste precizari facute, revenim la cele deja aratate mai sus si reiteram faptul ca, in esenta, instanta de judecata constata ca materialul probator demonstreaza dincolo de orice indoiala rezonabila ca inculpatul se face vinovat de comiterea celorlalte infractiuni retinute in sarcina sa.

Nu este cazul sa reluam aici argumentele expuse prin rechizitoriu, acestea fiind deja mentionate in prima parte a considerentelor prezentei sentinteLecturind continutul materialului probator orice observator independent si impartial nu poate ajunge decit la concluzia ca aceste probe dovedesc existenta infractiunilor impotriva interesebor financiare ale Comunitatilor Europene, de utilizare cu rea-credinta a creditului societatii, de delapidare, de fals in inscrisuri sub semnatura privata si de inselaciune.

Existenta acestor fapte este demonstrata in mod amplu si convingator mai ales prin mijloacele de proba care constau in documentele contabile, extrasele de cont, diverse facturi si contracte, expertiza financiar contabila, notele de constatare etc. Este vorba pina la urma de infractiuni economice a caror dovada se face in principal prin inscrisuri si cu totul subsidiar prin declaratii de martori.

Chemat fiind sa explice aceasta situatie de fapt, inculpatul nu a putut oferi decit explicatii neverosimile sau diverse justificari pe care instanta de judecata nu le poate retine ca fiind intemeiate. Subliniem cu acest prilej ca nu este vorba de inversarea sarcinii probei, din moment ce Parchetul a oferit depline justificari de ordin probator acuzatiei pe care a inteles sa o formuleze, este numai firesc ca si inculpatul sa ofere propriile sale explicatii raportat Ia probele invocate.

In esenta, apararea inculpatului s-a bazat pe invocarea faptului ca nu a comis faptele care i se imputa, ca activitatea sa s-a circumscris normelor legale si contractutui incheiat intre CNADNR si consortiul Romstrade Monteadriano-Donrep, ca societatile partenere in cadrul consortiului au avut cunostinta de situatia reala. ca a executat lucrarile potrivit programului si potrivit obligatiilor asumate, ca nu poate fi considerat ca fiind beneficiar de fonduri europene, ca nu a delapidat sume de bani din cadrut societatii a carei administrator era, ca toate cheltuietile efectuate si care aparent nu se circumscriu lucrarilor vizind autostrada Nadlac — Arad sunt de fapt in relatie directa sau indirecta cu aceasta, ca este vorba de practici normale in relatiile dintre comercianti, ca presupusele acte falsificate sunt doar ciorne sau acte in care s-au strecurat diverse erori materiale care au fost remediate dupa descoperirea lor etc.

Cu singura exceptie a infractiunii de inselaciune presupus comise impotriva societatii Monteadriano, instanta de judecata apreciaza apararile inculpatului ca nefiind fondate si ca, dimpotriva, actele sale de conduita chiar in lumina explicatiilor date de catre inculpat sunt fapte ilicite penal.

3. Fapta de inselaciune presupus comisa raportat la partea civila Elevolution Engenharia SA fosta Monteadriano Engenharia E Construcao SA [infractiunea de la pct. 11.9 din dispozitivul rechizitoriului].

La data de H.3.20l3, MONTEADRIANO ENGENHARIA E CONSTRUCAO SA, persoana juridica cu sediul in Portugalia, prin reprezentantii sai legali Paulo Eugenio Peixoto Ferreira si Gaspar Gigante Meixedo, au formulat plangere penala impotriva inculpatului lordache Nelu si impotriva persoanei juridice SC Romstrade SRL sub aspectul savarsirii infractiunii de inselaciune in legatura cu incheierea si derularea Acordului de asociere in vederea participarii la licitatia pentru autostrada Nadlac — Arad, a Acordului intern si a Contractului de Consortiu.

In esenta, Parchetul a opinat ca inculpatul IORDACHE NELU, in scopul obtinerii acordului celor doi asociati — firma MONTEADRIANO si SC DONREP CONSTRUCT SRL de a participa la licitatia organizata de CNADNR SA alaturi de SC ROMSTRADE SRL, pentru a indeplini astfel conditiile de eligibilitate, i-a indus in eroare pe reprezentantii celor doua societati cu privire la modalitatea in care a asigurat finantarea proiectului, ascunzandu-le faptul ca a incheiat contract de finantare cu BCR —ul si a cesionat toate veniturile asocierii fara acordul acestora, iar pentru a justifica nevirarea sumelor cuvenite in conturile asociatilor, profitand de secretul bancar, a invocat in fata asociatilor refuzul BCR de a le efectua plati in lipsa scrisorilor de garantie emise in formatul si conditiile stabilite de banca, respingandu-le in mod repetat orice scrisoare de garantie prezentau.

Este greu de crezut ca societatea MONTEADRIANO ENGENHARIA E CONSTRUCAO SA a putut fi indusa in eroare de catre inculpatul tordache Nelu in modalitatea descrisa.

Mai intai, observam faptul ca astfel cum a rezultat din declaratiile martorilor audiati in cauza — atit angajati ai Romstrade, cit si angajati ai Monteadriano — incheierea acordului de asociere in vederea participarii la Iicitatia pentru autostrada Nadlac — Arad, a acordului intern si a contractului de consortiu nu au avut loc de pe o zi pe alta, adica in mod intempestiv. Incheierea acestor conventii a fost precedata, astfel cum este si normal in practica curenta a unor societati comerciale, de etapa unor discutii preliminare, de tatonare intre societati, apoi au urmat negocieri propriu-zise si abia apoi s-au intocmit si semnat actele care vizau asocierea intre aceste societati.

Mai trebuie notat si faptul ca aceasta asociere/consortiu a inclus si o a treia firma, Donrep. (…)

Este cunoscut faptul ca acest tip de contracte de lucrari finantate din fonduri europene presupune mai intii avansarea unor sume de bani de catre statul membru, pentru inceperea lucrarilor, urmind ca pe masura ce acestea sunt executate sa fie inaintate documentele catre forurile europene in vederea decontarii lor. Practic, primele cheltuieli sunt suportate de statul membru, si numai ulterior se primesc asa-numitete fonduri europene. O astfel de situatie presupune ca societatile carora le sunt atribuite astfel de contracte de lucrari sa aduca garantii proprii, ca o conditie distincta in cadrul procedurii de atribuire, Este imposibil ca Monteadriano sa nu fi cunoscut aceste lucruri si sa nu se fi confruntat ea insasi cu aceasta problema.

In aceste conditii instanta de judecata apreciaza ca neverosimila sustinerile partii civile in sensul ca se afla in eroare cu privire la modalitatea in care Romstrade a asigurat finantarea proiectului, fiindu-le ascuns faptul ca Romstrade a incheiat contract de finantare cu BCR—ul si a cesionat toate veniturile asocierii acestei banci.

Opinam ca in realitate partea civila Elevolution Engenharia SA fosta Monteadriano Engenharia E Construcao SA s-a aflat in deplina cunostinta de cauza cu privire la toate conditiile asocierii sale cu Romstrade, dar cind aceasta din urma societate a inregistrat intirzieri la decontarea catre partea civila Monteadriano a sumelor pe care i le datora [din contravalonrea avansului, respectiv a certificatelor intermediare de plata] atunci partea civila Monteadriano a decis introducerea unei plingeri penale pentru a forta Romstrade sa ii achite aceste sume.

Or, eventualele intirzieri la plata, neefectuarea acestora in termenul convenit, nu conduc de piano la retinerea unei posibile fapte penale. In lipsa unor elemente de fapt suficient de convingatoare cu privire la inducerea in eroare a reprezentantilor societatii Monteadriano Engenharia E Construcao SA, instanta va dispune achitarea inculpatului cu privire la aceasta fapta, fiind incident cazul prevazut de art. 16 alin. 1 lit. a C.p.p. (…)

Cu privire la fapta impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene [infractiunea de la pct. II.1 din dispozitivul rechizitoriului].

lnstanta de judecata apreciaza ca exista suficiente mijloace de proba pentru a retine ca dovedita aceasta infractiune constind in aceea ca inculpatul Iordache Nelu, in calitate de administrator al SC ROMSTRADE SRL, societate ce este lider al Asocierii ROMSTRADE SRL – MONTEADRIANO ENGENHARIA E CONSTRUCAO S.A – S.C. DONREP CONSTRUCT SRL ce a incheiat cu CNADNR SA contractul pentru lotul 1 ,.Proiectare si executie autostrada Nadlac — Arad si drum de legatura, Lot I: km O + 000 — km 22 + 218”, lucrare pentru care 85% din valoare reprezinta contributia Uniunii Europene din fondul de coeziune, a schimbat, fara respectarea prevederilor legale, destinatia sumei de 31.519.960 RON din avansul in suma de 71.230.464,01 RON incasat in vederea mobilizarii, proiectarii si executiei lucrarilor prin efectuarea mai multor cheltuieli, astfel cum acestea sunt descrise pe larg in rechizitoriu.

Simpla tecturare a acestora dovedeste faptul ca ele nu aveau legatura cu lucrarile care trebuiau efectuate la autostrada Nadlac — Arad.

Inculpatul a explicat ca aceste cheltuieli reprezentau, in parte, plata unor datorii restante catre furnizorii de materii prime [beton, asfatt, cribtura, benzina, motorina si altele asemenea] aferente unor alte santiere, dar pe care trebuia sa le achite pentru ca attfel furnizorii nu ar fi fost dispusi sa furnizeze materialele la noul santier; in parte plata salariilor restante lucratorilor care trebuiau adusi la noul santier; contravaloarea transportului acestor lucratori si a unor utilaje de la diverse alte puacte de lucru la noul loc [adica mobilizarea mijloacelor tehnice si umane de care avea nevoie]; plata unor servicii de consultanta catre alte firme, catre cabinete de avocatura etc. In esenta, in opinia inculpatului, orice cheltuiala, indiferent de natura ei si in beneficiul cui a fost efectuata ar avea o tegatura, fie directa, fie indirecta, cu santierul Nadlac — Arad.

Daca ar fi sa admitem o asemenea opinie, ar insemna ca orice cheltuiala, indiferent de natura ei si de locul executarii, ar putea fi considerata ca fiind efectuata in baza contractului de lucrari pe care l-a incheiat cu CNADNR, fiind deci eligibila pentru a fi restituita din finantarea primita de Statul Roman din fondurile europene.

O astfel de opinie nu are insa sustinere ia stadiul actual al legislatiei. (…)

Prin comiterea acestei infractiuni, in varianta tip, se creeaza o stare de pericol pentru foirdurile banesti si resursele materiale bugetele administrate de Uniunea Europeana sau in numele acesteia.

Ideea din spatele proiectelor cu finantare din fonduri europene presupune premisa ca aceste fonduri sa fie folosite nu tale quale potrivit cum crede de cuviinta fiecare, ci doar potrivit scopului pentru care ele sunt acordate, in anumite domenii considerate de interes pentru Uniunea Europeana, pentru dezvoltarea infrastructurii, economiei, si in general pentru efectuarea de investitii bine tintite in interiorul statelor membre.

De aceea si procedura de selectie este una riguroasa si nu orice aplicant de fonduri europene este si eligibil. Corelativ, verificarea cheltuirii acestor fonduri este tot riguroasa, Uniunea Europeana urmarind daca sumele pe care le-a acordat sunt sau nu sunt folosite in mod adecvat.

Or, prin plata unor datorii anterioare ale societatii Romstrade, prin efectuarea de achizitii de terenuri, prin toate cheltuielile care nu se pot justifica in mod rezonabil prin raportare la eventualele lucrari la autostrada Nadlac – Arad, inculpatul se afla in evidenta incalcare a acestor dispozitii legale.

Chiar daca inculpatul este de opinie ca era justificat in a stinge datorii anterioare pentru a putea desfasura activitatile impuse de noul santier, chiar daca este de parere ca banii sunt bunuri fungibile si ca astfel putea sa foloseasca avansul in ce modalitate dorea, ca este o practica comerciala comuna plata unor facturi mai vechi pe baza incasarilor in avans noi, totusi aceasta conduita se situeaza in afara legii. Inculpatul era obligat sa organizeze activitatea societatii a carei administrator era de asa natura incat sa tina in mod separat banii primiti cu titlu de avans de celelalte cheltuieli curente. Cu alte cuvinte, inculpatul trebuia sa asigure o veritabila afectatiune speciala acestor fonduri si sa tina strict evidenta acestor cheltuieli, astfel ca la momentul depunerii spre decontare a documentelor justificative el sa fie in masura sa demonstreze ca platile au fost facute doar catre respectiva lucrare. Abia in aceste conditii nu ar fi fost incalcate dispozitiile art. 18 indice 2 din Legea 78/2000.

In rest, argumentul inculpatului in sensul ca nu avea calitatea de beneficiar de fonduri europene este lipsit de relevanta si aceasta indiferent de momentul intrarii in vigoare a OUG 66/2011 raportat la momentul semnarii contractului pentru lotul l ,,Proiectare si executie autostrada Nadlac — Arad si drum de legatura, Lot 1; km O ― 000— km 22 + 218.”

Succesiunea in timp a intrarii in vigoare a actului normativ indicat fata de momentul incheierii contractului cu CNADNR nu poate prezenta vreo relevanta pentru simplul motiv ca infractiunea de a carei comitere este acuzat inculpatul nu afosi incriminala sau ,nocąjica/a prin OUG 66/2011, ci prin Legea 78/2ooo, lege in vigoare la acel moment si in vigoare si in prezent.

De asemenea, calitatea de beneficiar de fonduri europene deriva din chiar contractul incheiat intre CNADNR si asocierea/consortiul celor trei societati, in contractul de proiectare si executie a autostrazii fiind facuta mentiune expresa despre provenienta fondurilor si cota 85% 15% a acestora. Rezulta de aici ca acest element a fost considerat ca fiind unul esential pentru incheierea contractului, deoarece in caz contrar nu s-ar fi facut aceasta mentiune. Am fi putut atunci considera fara nici o rezerva ca inculpatul nu se poate face vinovat de comiterea acestei infractiuni, deoarece nu i s-ar fi adus la cunostinta aceasta imprejurare si nu ar fi putut fi tinut responsabil de o eventuala schimbare a destinatiei fondurilor astfel primite. Cita vreme inculpatul era insa in deplina cunostinta de cauza referitor la provenienta sumelor el ar ti trebuit sa organizeze activitatea societatii pe care o administra de asa maniera incat sa nu incalce dispozitiile art. 18 indice 2 din Legea 78/2ooo.

Pentru aceste motive se impune condamnarea inculpatului pentru comiterea acestei fapte la o pedeapsa cu inchisoarea. Apreciem ca un cuantum de 3 ani inchisoare este proportional raportat la circumstantele concrete ale faptei si la suma a carei destinatie a fost efectiv schimbata. (…)

In privinta faptei de delapidare [infractiunea de la pct. II.3 din dispozitivul rechizitoriului] apreciem ca si savirsirea acesteia este dovedita prin probele administrate.

Astfel cum se descrie pe larg in rechizitoriu si cum a reiesit fara putinta de tagada din declaratiile martorilor audiati asupra acestor aspecte, in perioada iunie 2011 — noiembrie 2012, inculpatul lordache Nelu, in calitate de administrator al SC Romstrade SRL, persoana cu drept de semnatura in banca. si-a insusit in mod nelegal suma de 79.624.828,00 RON semnand pentru crearea unei aparente de legalitate, personal sau prin imputernicit, un numar de 136 de dispozitii de plata potrivit carora ridicarile de numerar constituie avans achizitie terenuri.

Dupa cum se cunoaste, aceasta infractiune presupune insusirea, folosirea sau traficarea de catre un functionar public [sau un alt functionar, in conditiile art. 308 C.p.], in interesul sau ori pentru altul , de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza.

Infractiunea presupune prin urmare scoaterea, sustragerea definitiva sau temporara, fara drept a unui bun, a unor bani sau alte valori din patrimoniul unei alte persoane, patrimoniu pe care il gestioneaza sau in administreaza.

Este exact ceea ce a facut inculpatul prin scoaterea, in numerar, a sumei totale de 79.624.828,00 lei, prin intermediul unui numar de 136 de dispozitii de plata, din patrimoniul societatii Romstrade, si achizitionarea cu aceste sume a diverse terenuri.

Ceea ce este esential este ca in foarte putine cazuri noul proprietar al terenurilor figureaza ca fiind societatea Romstrade, de regula aceste terenuri fiind achizitionate pe numele inculpatului Iordache Nelu sau a altor persoane fizice.

Practic, se ajunge ca societatea Romstrade sa fie saracita cu contravaloarea sumelor de bani astfel scoase in numerar, fara ca in patrimoniul societatii sa intre o alta valoare patrimoniala in contraprestatie. De fapt, terenurile astfel achizitionate figureaza pe numele a diverse persoane fizice, printre care si inculpatul. Saracirea patrimoniului persoanei juridice si imbogatirea patrimoniului altor persoane in aceasta modalitate este chiar exemplul clasic al infractiunii de delapidare, neputand exista nici un dubiu cu privire la existenta acestei fapte.

Din nou, inculpatul a oferit o explicatie aparent nevinovata pentru aceasta situatie, explicatie care nu rezista insa la o analiza atenta.

Inculpatul a explicat faptul ca societatea Romstrade intentiona sa construiasca un aeroport in zona Adunatii Copaceni, fiind astfel necesar sa se cumpere terenurile pe care urma sa se construiasca aeroportul. Insa, pentru a nu ridica in mod artificial preturile terenurilor din zona, situatie la care inculpatul opineaza ca s-ar fi ajuns daca s-ar fi aflat ca Romstrade este, de fapt, cumparatorul, a utilizat acest artificiu prin care mai multe persoane fizice cumparau aceste terenuri pentru a evita cunoasterea de catre potentiali vinzatori a adevaratelor sale intentii. Inculpatul a mai aratat si ca in multe cazuri ceea ce s-a incheiat a fost o simpla promisiune de vinzare-cumparare, dar cu plata imediata a pretului catre promitentul-vinzator, deoarece situatia juridica a terenurilor nu este intotdeauna corect reglementata, fiind vorba de unele terenuri care nu sunt intabulate pe numele actualilor proprietari, putind fi dobindite prin mostenire, sau putind fi terenuri pentru care actele s-au pierdut sau alte asemenea situatii. A mai aratat ca se intentiona reglementarea situatiei juridice, in sensul perfectarii actelor notariale, in bloc, pentru toate terenurile, de indata ce ar fi fost posibil.

lnstanta de judecata opineaza ca este greu de crezut ca proprietarii terenurilor respective, localnici, nu si-au dat seama ca valul de achizitii de terenuri din zona, intimplat intr-o perioada de un an si citeva luni, nu are in spate aceeasi vointa diriguitoare. Este greu de crezut ca un astfel de ,,secret” ar putea fi ascuns multa vrerne si aceasta cu atit mai mult cu cit cumparatori erau inculpatul si alte persoane care fie lucrau pentru el, fie erau apropiate acestuia. Ar insemna sa acordam prea putin credit inteligentei funciare a respectivilor proprietari.

In realitate, apreciem ca inculpatul a urmarit intr-adevar sa achizitioneze, in nume propriu sau prin diversi interpusi, o serie de terenuri, folosind in acest sens nu banii sai proprii, ci cei ai societatii. De altfel, actul de conduita concret al inculpatului pune in evidenta faptul ca acesta nu intelege sa realizeze distinctia la nivel juridic intre cele doua patrimionii: patrimoniul persoanei fizice lordache Nelu si patrimoniul persoanei juridice Romstrade, intentionind sa dispuna de patrimoniul acestei din urma persoane ca de propriul sau patrimoniu. Tocmai acest element de ordin intentional, materializat in actul concret de conduita, realizeaza continutul constitutiv al infractiunii imputate.

In raport de fapta concreta si de prejudiciul produs, instanta de judecata apreciaza ca se impune condamnarea inculpatului la pedeapsa inchisorii in cuantum de 3 ani si 3 luni.

In privinta celor doua fapte de fals in inscrisuri sub semnatura privata [infractiunile de la pct. II.4 si II.5 din dispozitivul rechizitoriului] apreciem ca si savirsirea acestora este dovedita prin probele administrate, in modalitatea descrisa prin rechizitoriu. Instanta de judecata isi insuseste argumentele expuse in acest sens de catre organul de urmarire penala, situatia faptica fiind suficient de clara pentru a nu mai necesita justificari de ordin suplimentar.

Facem in acest sens trimitere la cuprinsul declaratiilor date in cauza de martorii Enescu Mihaela, Popescu Ion, Pasca Razvan Sorin.

Pe cale de consecinta se va pronunta condamnarea inculpatului la cite o pedeapsa de un an inchisoare pentru fiecare dintre aceste doua fapte”.

Publicam in facsimil pasaje relevante din sentinta pronuntata in cazul lui Nelu Iordache de Tribunalul Bucuresti:


LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here