Economia în mișcare cu Theo Buftea, Director Direcția Trezorerie

0
790

Așa cum bine știm, principala consecință a pandemiei aflată în plină desfășurare este criza medicală profundă care a afectat întreaga umanitate. La momentul scrierii acestui mini-articol, pandemia a atins aproape 75 milioane de locuitori, ducând numărul deceselor la aproape 1,7 milioane. Și – din păcate – până vom ajunge la un nivel de imunizare acceptabilă, vor mai trece multe luni. Ori asta înseamnă mai multe victime și mai multă suferință.

Dar, în subsidiar, sunt mult mai multe victime ale gravei crize economice prin care trece economia la nivel global. Iar asta nu duce la altceva decât la mai multă neliniște socială și activarea tot mai puternică a populismului și extremismului.

Însă nu despre asta doresc să scriu astăzi. Ci despre felul în care guvernele încearcă să rezolve problemele financiare ale țărilor aflate în dificultate. 

Ei bine, soluția cea mai la îndemână a fost mărirea deficitelor bugetare (în cazul țărilor aflate într-o zonă mai puțin confortabilă dpdv economic) sau trecerea din zona excedentelor în zona de deficite.

De fapt, acest proces a început să se accelereze încă din anul 2010, odată cu încheierea binecunoscutei crizei financiare de la finele anului 2008. Se pare că soluția găsită pentru a finanța bugetele naționale au reprezentat-o anumite măsuri neortodoxe, cum ar fi cumpărarea – în mod indirect – a datoriei publice de către băncile centrale prin emisiune monetară. Acest lucru a determinat explozia bilanțurilor diverselor bănci naționale, subiect pe care l-am adresat în articolul anterior.
În mod evident, țara care înregistrează cele mai mari deficite raportate la Produsul Intern Brut este Japonia, dar acest lucru nu este ceva neobișnuit. Asta, deoarece Japonia suplinește lipsa datoriei private (știut fiind faptul că japonezii au un grad de economisire extrem de ridicat la nivelul individului) cu o datorie publică însemnată prin realizarea unor mari proiecte de infrastructură.

Citeste si  Săptămâna Financiară cu Dan bucura, la B1TV - Tănase Stamule: “Nu avem o creştere sustenabilă pentru că o mare parte din consum se duce pe bunuri importate. De aceea am luat decizia de a creşte investiţiile publice care, anul acesta, vor ajunge la 10 miliarde de euro.”

Urmează după Japonia, țările aflate în sudul Europei, Grecia, Italia și Portugalia cu procente apropiindu-se sau chiar depățind 150% din PIB. Urmează Statele Unite ale Americii (SUA) și țările BRICS (Brazilia, China, Rusia, India, Africa de Sud), țări puternic dependente de producția de materii prime și foarte puțin diversificate din punct de vedere economic.


Interesantă este situația SUA unde, așa cum reiese din graficul de mai jos, în anii 1980 se remarcă o întoarcere completă a tendinței, prin încurajarea consumerismului. Mai interesant este că accelerarea are loc în anii în care președintele a fost un republican, situația accentuându-se semnificativ în vremea mandatului lui Donald Trump. Poate așa se și explică dinamica bună de creștere economică a SUA în mandatul (putem spune) al fostului președinte Trump.

Un alt element interesant este creșterea gradului de îndatorare al statelor care emit titluri (obligațiuni) de stat la dobânzi nominal negative (sub 0%), state în general cu o situație economică stabilă spre foarte bună. Conform analizei realizate de Financial Times (vezi fotografia de mai jos), nivelul atins este de 17 mii de miliarde de USD, prag atins din nou după trimestrul al treilea al anului precedent. În contextul actual, avem toate motivele să credem că acest nivel va fi depășit.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că cei ce dețin în principal monede consacrate (EUR, JPY, CHF etc.), poate cu excepția USD, își vor vedea economiile remunerate negativ sau – în cel mai bun caz- non-remunerate.

Și iată unul din motivele pentru care investițiile în bursă devin poate mai atractive iar valorile bursiere ale principalelor acțiuni (în special companiile de tehnologie) apar tot mai supra-evaluate. Însă, să nu ne amăgim; această supra-evaluare, atâta timp cât bancile centrale vor continua să emită monedă, vor fi în continuare un activ tot mai interesant pentru investitorii mai mult sau mai puțin sofisticați.

Citeste si  Interviu cu Excelenta Sa, domnul Soren Jensen, ambasadorul Regatului Danemarcei in Romania – Partea III - Soren Jensen: „Cred că vom găsi soluții și cred că următoarea revoluție va fi să încercăm să găsim alimente din alte surse, surse care sunt mai puțin daunatoare mediului. Am încredere în tehnologie și în capacitatea oamenilor de a se schimba.”

Și cred că, în acest context, prețurile activelor financiare vor continua să crească, adâncind prăpastia între așa-numita economie financiară și economia reală.

Închei prin a vă ura tuturor Sărbători Fericite dar, în primul rând, multă sănătate, o expresie care astăzi are o semnificație mai importantă ca niciodată! 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here