Promisiunea unei „epoci de aur” pentru economia americană nu se regăsește în percepția alegătorilor. Cu mai puțin de trei luni înaintea alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului, administrația Donald Trump încearcă să transforme o serie de indicatori favorabili într-un mesaj electoral convingător, însă inflația, prețul benzinei și costurile locuințelor apasă mai puternic decât statisticile privind bursele sau investițiile.
Republicanii se pregătesc să își apere majoritatea din Congres într-un climat politic complicat. Casa Albă consideră că are rezultate economice de prezentat, iar președintele este așteptat să insiste asupra reducerilor de taxe adoptate anul trecut, asupra creșterii pieței de capital și asupra semnalelor de relansare a industriei manufacturiere. În rândul unor strategi republicani există însă temerea că bilanțul nu va fi suficient pentru candidații aflați în curse strânse.
O parte dintre aceștia îi cer lui Trump să vină cu măsuri noi, inclusiv cu reduceri suplimentare ale impozitelor pe câștigurile de capital. Propunerile ar extinde legea fiscală majoră adoptată anul trecut și ar oferi administrației un nou argument în campanie. Efectul politic al unei asemenea măsuri ar putea fi însă limitat, întrucât beneficiile cele mai mari ar reveni americanilor care dețin deja active financiare.
Inflația a revenit în centrul nemulțumirilor
Economia americană nu arată uniform rău. Șomajul rămâne scăzut, consumul este solid, iar indicatorii din industrie au început să se îmbunătățească. În iulie, indicele Institutului pentru Managementul Aprovizionării privind activitatea manufacturieră a crescut în cel mai rapid ritm din ultimii peste patru ani, susținut de cererea asociată dezvoltării infrastructurii pentru inteligența artificială.
Aceste evoluții sunt umbrite de costul vieții. Inflația anuală a trecut din nou de 3%, nivelul înregistrat în momentul în care Trump a revenit la Casa Albă, după ce președintele a implicat Statele Unite în războiul din Iran alături de Israel, la sfârșitul lunii februarie. Pentru alegători, scumpirile acumulate cântăresc mai mult decât îmbunătățirile unor indicatori macroeconomici.
Un sondaj Economist/YouGov arată că 31% dintre americani indică inflația și prețurile drept principala problemă a țării. Procentul este cu 17 puncte procentuale mai mare decât cel al respondenților care plasează pe primul loc locurile de muncă și economia. În același timp, doar 30% aprobă modul în care Trump gestionează inflația, iar rata de aprobare generală a președintelui se situează la 39%, potrivit mediei RealClearPolitics.
Prețurile la carne de vită, vițel și electricitate rămân ridicate, iar locuințele sunt inaccesibile pentru o parte importantă a populației. Dobânda pentru creditele ipotecare pe 30 de ani se află în jurul nivelului de 6,7%, cel mai ridicat din acest an. Combustibilul a depășit pragul de patru dolari pe galon, un nivel atins atât de târziu în vară pentru prima dată în mai mult de două decenii de date colectate de American Automobile Association.
Administrația pune șocul energetic în principal pe seama conflictului cu Iranul. Trump și secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, susțin de luni de zile că prețurile de la pompă vor scădea puternic după încheierea războiului. Deși intensitatea luptelor s-a redus, nu există deocamdată semne clare ale unei soluționări rapide care să permită revenirea fluxurilor de petrol.
În plus, sprijinul financiar indirect oferit gospodăriilor prin economiile fiscale și rambursările mai mari de taxe pare să se fi epuizat. Aceste fonduri i-au ajutat pe americani să suporte scumpirea carburanților fără să reducă imediat alte cheltuieli. Odată consumate, presiunea asupra bugetelor familiale devine mai vizibilă.
Republicanii, prinși între loialitatea față de Trump și presiunea alegătorilor
Marc Short, fost oficial al primei administrații Trump, descrie situația candidaților republicani drept un „Catch-22”. Aceștia evită să critice politica președintelui de teamă să nu devină ținte politice, dar alegătorii din districtele competitive le cer să apere mai ferm interesele locale, în special în privința prețurilor și a comerțului.
Tarifele sunt una dintre vulnerabilități. Short consideră că Trump are realizări pe care le poate prezenta, însă este dificil de susținut că taxele vamale nu contribuie la problemele de accesibilitate, prin majorarea costurilor pentru companii și consumatori. Incertitudinea legată de tarife complică, la rândul ei, deciziile de angajare și investițiile în sectoare care nu beneficiază direct de boom-ul inteligenței artificiale.
Presiunea pentru un mesaj economic nou a devenit vizibilă și în aparițiile publice ale unor foști și actuali consilieri ai administrației. Larry Kudlow, fost director al Consiliului Economic Național, a afirmat că Trump este interesat de măsuri care ar reduce efectiv impozitarea câștigurilor de capital. Kevin Hassett, actualul director al instituției, a transmis că președintele nu dorește să intre în campanie limitându-se la bilanțul trecut și că intenționează să prezinte rezultate și planuri pentru perioada următoare.
Casa Albă susține că Trump primește evaluări realiste privind economia, chiar dacă preferă să insiste asupra indicatorilor favorabili. Printre aceștia se numără creșterea bursei, care a majorat valoarea conturilor de pensii, precum și efectele legii fiscale adoptate anul trecut. Oficialii administrației consideră că adoptarea la timp a actului normativ va permite ca reducerile de taxe să producă efecte vizibile înaintea alegerilor din noiembrie.
Președintele urmărește și indicatori foarte concreți, precum prețul cărnii de vită. Un alt oficial american afirmă însă că percepția lui Trump asupra economiei este influențată și de expunerea frecventă la Fox News și Fox Business, posturi care prezintă în general evaluări favorabile administrației.
Industria își revine, dar locurile de muncă nu țin pasul
Semnalele pozitive din industrie oferă Casei Albe un argument pentru teza unei relansări manufacturiere. Investițiile companiilor au accelerat în acest an, iar prevederile legii fiscale din 2025 stimulează cheltuielile de capital. Administrația citează promisiuni de investiții în valoare totală de 10.700 de miliarde de dolari, asociate unor companii precum Apple și US Steel, precum și unor aliați ai Statelor Unite, printre care Emiratele Arabe Unite și Japonia.
Criticii atrag atenția că o parte dintre aceste anunțuri sunt preliminare sau se referă la proiecte pregătite încă dinaintea revenirii lui Trump la Casa Albă. În privința ocupării forței de muncă, imaginea este mai puțin spectaculoasă: industria americană a creat 16.000 de locuri de muncă în ultimele două luni, după ce pierduse aproape 100.000 de posturi în prima parte a celui de-al doilea mandat al președintelui.
Construcția de fabrici este, de asemenea, sub nivelul record atins în 2024, când stimulentele adoptate în timpul administrației Biden au alimentat un val de proiecte. Economiștii spun că tarifele și incertitudinea privind evoluția lor au descurajat angajările și investițiile în numeroase domenii, chiar dacă sectorul tehnologic și infrastructura pentru inteligența artificială continuă să atragă capital.
O economie în „K” și avantajele concentrate în partea de sus
Disputa electorală se extinde și asupra structurii economiei. Administrația respinge descrierea unei economii în formă de „K”, în care gospodăriile înstărite se dezvoltă, în timp ce majoritatea populației suportă costuri mai mari și o putere de cumpărare mai slabă. Scott Bessent a declarat recent că s-a săturat să audă această caracterizare și că economia „în K” nu mai există.
Datele Institutului Bank of America oferă un argument în sprijinul administrației: ritmul de creștere a salariilor gospodăriilor cu venituri mici l-a depășit recent pe cel al veniturilor mari. Alte măsurători indică însă faptul că salariile orare ale angajaților din producție și ale personalului nesupervizor rămân în urma inflației.
Creșterea burselor produce, în principal, efecte pentru americanii care dețin deja acțiuni și alte active. Aceeași categorie ar beneficia cel mai mult de eventuale reduceri ale impozitelor pe câștigurile de capital. Pentru gospodăriile care nu au economii investite, câștigurile de pe Wall Street compensează prea puțin scumpirea alimentelor, a energiei și a locuințelor.
Trump continuă să susțină că administrația sa a moștenit de la Joe Biden cea mai gravă inflație din istoria Statelor Unite și că prețurile au început să scadă „din prima zi”. Inflația acumulată în mandatul lui Biden a fost într-adevăr mai mare decât în timpul oricărui alt președinte din ultimii 40 de ani, însă ritmul de creștere a prețurilor încetinise până la schimbarea administrației. În acest an, presiunile inflaționiste s-au intensificat din nou.
Peter Navarro, unul dintre consilierii economici de lungă durată ai lui Trump, a recunoscut că administrația se confruntă cu dificultăți reale pentru gospodării, dar a susținut că rezultatele politicilor „Trumponomics” sunt prezentate insuficient de mass-media. Pentru alegători, explicațiile despre moștenirea administrației precedente sau despre viitoarele beneficii ale investițiilor contează mai puțin decât facturile plătite în prezent.
Potrivit lui Short, presiunea politică nu îl va determina probabil pe Trump să își abandoneze strategia. Președintele are, în opinia fostului său consilier, încredere nelimitată în capacitatea de a-și vinde mesajul. De această dată, însă, campania economică se va desfășura într-un mediu în care cifrele favorabile ale bursei și industriei concurează cu o problemă mult mai directă pentru alegători: costul vieții.
