După ce au fost ucişi peste 360.000 de porci, preţul cărnii de porc din România are cea mai mare creştere din UE  

0
959

Producţia pentru 2019 este compromisă.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 297 de localități din 19 județe, cu un număr de 1.139 de focare (dintre care 19 în exploatații comerciale) și 527 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 364.157 de porci afectați de boală.

Au fost stinse 12 focare în județul Satu Mare și un focar în județul Dâmbovița. De asemenea, unitatea de procesare a cărnii aparținând societății S.C. Carniprod SRL și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018.

Preţul de la poarta fermei a porcului românesc a crescut în prima parte a acestei luni cu până la 7,5% comparativ cu ultimele patru săptâmâni, fiind cea mai mare majorare din UE. De vină sunt sacrificările masive din cauza pestei porcine africane, astfel că cererea a devenit mai mare decât oferta. 

Preţul carcasei de porc de tip S costa în data de 10 decembrie, în medie, 1,55 euro kilogramul, cu 7,3% mai mult decât cu o lună în urmă şi cu 3,8% peste preţul de anul trecut, indică ultimele date ale Comisiei Europene.

Este cea mai mare majorare de preţ dn UE, în condiţiile în care pe medie preţurile s-au majorat cu numai 0,2% raportat la ultima lună şi au scăzut cu 3,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2017.

Situaţia este smilară şi în cazul carcasei de tip E care a ajuns să coste 1,5 euro kilogramul, cu 5,8% mai mult decât luna trecută şi cu 1,7% peste perioada smilară a anului trecut.

“Au fost ucişi 360.000 de porci, astfel că cererea este mai mare decât oferta pe piaţă”, a explicat pentru Economica.net Stanca Tudor, director executiv în cadrul APCPR-asociaţia producătorilor de carne de porc din România.

Situaţia îi afectează momentan mai mult pe procesatori, consumatorii profitând acum de perioada sărbătorilor în care consumul este mare, iar industria este interesată să îşi crească vânzările.

“Preţul final depinde foarte mult de procesare, fiecare având politica comercială proprie. Sunt foarte multe oferte, promoţii acum pentru că fiecare doreşe să ţină consumatorul aproape iar pentru asta se pot reduce profiturile. În ianuarie, în mod tradiţional consumul şi preţurile scad, dar nu pot face o estimare.În România, în această perioadă vor fi manifestări nespecifice. În trimestrul patru toată lumea taie porcii, dar nu ştim ce tendinţe de populare există”, mai spune Tudor potrivit căreia în primele 9 luni ale anului s-au importat cu 40.000 de tone mai mult faţă de anul trecut.

Oficilul APCPR atrage atenţia şi asupra situaţiei extrem de dificile cu care se confruntă fermierii din zonele de protecţie şi de supraveghere adică pe o rază de 3 şi respectiv 10 km distanţă de un focar de pestă porcină. Aceştia au interdicţii de mişcare a animalelor pe o perioadă de 30 de zile, respectiv 40 de zile de la apariţia ultimului focar de pestă porcină africană, ceea ce le face imposibilă comercializarea.

“Avem ferme comerciale care nu au mai livrat niciun porc de peste 120 de zile.Au de plătit taxe, impozite, salarii, iar ei sunt obligaţi să îşi ţină porcii în fermă.Din păcate, ANSVSA nu a găsit soluţii pentru abordarea unitară a acestor ferme. Decizia aparţine autorităţilor locale care, nici ele, nu au găsit soluţii şi căi de mişcare pentru porcii aflaţi în aceste ferme. Există, într-adevăr, o prevedere UE care spune că în aceste situaţii se poate decide uciderea voluntară (pentru care se plătesc despăgubiri), dar la noi nu este reglementat modul în care pot fi despăgubiţi fermierii. În momentul de faţă, aceştia nu au susţinerea financiară pe perioada de interdicţie a mişcării animalelor şi nici procedură pentru a putea fi despăgubiţi dacă ucid în mod voluntar”, mai explică Stanca.

Oficialul APCPR, mai explică:

“HG 1214/2009 defineşte pierderile colaterale numai în cazul fermelor în care evolueaza PPA şi animalele sunt ucise. Pentru fermele aflate în zona de protecţie sau supraveghere şi care au interdicţii de mişcare pentru 40 sau 30 de zile de la apariţia ultimului focar de PPA în raza celor 3 sau 10 km. din jurul fermei nu sunt definite pierderi colatelale şi nici proceduri pentru despăgubiri în cazul uciderii voluntare determinate de supraaglomerarea fermelor.”

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here