România are la dispoziție fonduri europene, dar uneori își statul își pune singur piedică și nu le poate atrage. Cei care lucrează cu ele spun însă că există soluții. Două dintre ele au fost prezentate de directorul Regiei Autonome Județene de Apă Constanța, care operează atât pe litoral, cât și în mai multe localități importante din zona Bucureștiului și din restul țării.
O soluție, spune acesta, este modificarea Ordinului 588, pentru a da voie ca lucrările pe care face operatorul, în caz de forță majoră, să poată fi decontate. Constanța este un exemplu bun. Aici au început lucrările pe două artere importante, Ștefan cel Mare și Ion Lahovary, dar constructorul le-a abandonat, motivând chestiuni financiare. Străzile nu mai puteau fi folosite. RAJA a intervenit și a finalizat lucrările cu propriile echipe, iar pe Ion Lahovary se circulă din nou, în timp ce pe Ștefan cel Mare s-a reintrat în grafic. Cheltuielile nu sunt însă eligibile.
„Prima ușă la care o să batem va fi cea a ministrului Fondurilor Europene. Noi am încercat de mult să mai schimbăm niște lucruri, dar nu am reușit pentru că nu am putut să intrăm la cei care au fost înaintea domnului Boloș. Trebuie să modificăm în primul rând Ordinul 588, care să ne dea voie să putem să ne recuperăm banii pe care îi cheltuim în interiorul proiectelor din fonduri europene, din POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare). Este extrem de important să facem acest lucru pentru că noi nu putem să cofinanțăm la nesfârșit. Avem deja o cofinanțare de 6% din acest proiect care a ajuns deja la 680 de milioane de euro.”, a declarat Aurel Presură.
Fiind vorba de un ordin, modificarea se poate face relativ facil.
Energie de două milioane de euro pe lună
O altă problemă cu care se confruntă întreaga economie este prețul la utilități. Ea este cu atât mai puternică la RAJA, care consumă cea mai mare cantitate de energie din Dobrogea. Consumul va ajunge anul acesta la 100.000 de megawați. Costurile sunt pe măsură.
„Dacă până în aprilie 2022, RAJA Constanța plătea un milion de euro pe lună pentru energie, începând din luna mai plătesc aproximativ două milioane de euro, în condițiile în care prețul este plafonat la 1 leu pe kilowatt. Noi cumpăram cu 263,13 lei megawattul, acum trebuie să îl cumpărăm cu 840 de lei. Mai este și componenta reglementată. Dar nu a crescut numai energia. A crescut și prețul carburanților. Noi consumăm circa 60 de tone pe lună. S-a dublat prețul. Avem foarte multe stații de epurare, unde consumăm în cantități uriașe substanțe chimice necesare pentru procesul tehnologic. Facem în fiecare an peste 500.000 de analize la apa potabilă. Kit-urile necesare pentru aceste analize s-a triplat. Clorul s-a dublat. Există tendința la colegii mei din țară să mărească prețul. Noi, pentru fiecare metru cub de apă pe care îl vindem, plătim la ENEL, din 5,7 lei, 2 lei. Până luna trecută plăteam 0,9 lei. Plătim mai mult decât alți colegi din țară pentru că noi luăm apa de la adâncimi foarte mari, de la 300 – 500 de metri, și avem tot timpul 340 de foraje în exploatare, care înseamnă consum mare de energie.”, a declarat Aurel Presură.
Prețurile au fost majorate în Brăila, Galați, Iași. RAJA a avut o altă politică. Pentru că energia e foarte scumpă, a căutat soluții pentru a scădea prețul. A înființat un departament special, care lucrează în prezent la 11 proiecte pentru instalații fotovoltaice. În zona de studiu de prefezabilitate sunt încă 17 proiecte. 10 oameni sunt școlarizați la o companie din Constanța pentru a putea construi parcuri fotovoltaice și eoliene.
RAJA are în prezent un parc fotovoltaic în stație de epurare din Eforie Sud, care produce până la 800 KW pe zi. Vrea 30 de astfel de stații. Se va reduce cu 14% dependența de energie.
„Avem nevoie de legislativ să putem să aduce bani europeni, să investim în zona energetică, pentru că nimeni nu iese din criză dacă nu investește. Sunt supărat tare de tot că nu am putut să accesăm nimic, pe ghidul din PNRR, unde sunt 480 de milioane de euro pe partea de energie verde. De ce? Pentru că au pus niște condiții pe care nu le putem îndeplini. De exemplu, să nu fie parc mai mic de 400 de kilowați. Noi nu putem îndeplini această condiție. Noi producem energie în zona în care o și consumăm. Noi nu producem să o băgăm în sistem să devin furnizor de energie. Sperăm ca la următorul ghid, care va fi pentru fonduri de modernizare și va avea 13 miliarde de euro, să avem și noi acces. Noi avem circa 500 de puncte de lucru și vrem să producem energie în zona respectivă. Lumea întreabă de ce facem 30 de parcuri fotovoltaice. Le facem pentru că este mai comod pentru ca toată energie pe care o producem să o consumăm acolo, în interior. N-a fost corectă abordarea față de operatori. Cu investiții în energie, putem menține prețul la apă. În situația asta sunt toți operatorii de apă. Noi avem avantajul că suntem un operator regional, vindem în jur 50 de milioane de metri cubi de apă, atenuăm altfel aceste șocuri față de operatorii care sunt de zece ori mai mici decât noi”, a mai spus directorul RAJA SA.
