Curtea de Apel București a respins cererile de arestare preventivă formulate în dosarul centrelor pentru persoane vulnerabile din Bihor administrate de Viorel Pașca, după ce a apreciat că acuzația de „sclavie” susținută de procurorii DIICOT nu este demonstrată de probele prezentate.
Judecătorii au analizat în detaliu modul în care procurorii au descris activitatea din aceste centre și au ajuns la concluzia că încadrarea faptelor drept exploatare prin muncă nu se susține în forma prezentată de anchetatori. Motivarea instanței, făcută publică, schimbă astfel substanțial perspectiva asupra unui dosar în care acuzațiile au fost formulate într-o manieră extrem de gravă.
„Profitul infracțional” abia acoperea hrana beneficiarilor
Unul dintre punctele centrale ale motivării privește banii despre care DIICOT a susținut că ar reprezenta profit obținut în urma activității din centre. Curtea de Apel București a considerat că sumele indicate de procurori ajungeau cu greu pentru asigurarea hranei zilnice a beneficiarilor.
Prin urmare, instanța nu a identificat, la acest moment procesual, elemente suficiente pentru a concluziona că banii reprezintă un câștig rezultat din exploatarea persoanelor găzduite. Diferența de interpretare este esențială: ceea ce anchetatorii au prezentat drept „profit infracțional” a fost privit de judecători prin prisma costurilor necesare întreținerii beneficiarilor.
Decizia nu tranșează definitiv fondul cauzei și nu echivalează cu o achitare. Ea arată însă că, pentru luarea celei mai severe măsuri preventive, probele administrate nu au convins instanța că acuzațiile au nivelul de gravitate și consistența necesare.
Instanța a refuzat arestările preventive
Refuzul arestării preventive reprezintă un eșec important pentru strategia DIICOT în această etapă a dosarului. Procurorii au cerut privarea de libertate în contextul unor acuzații deosebit de serioase, însă Curtea de Apel București a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru o asemenea măsură.
Cazul rămâne relevant atât prin natura acuzațiilor, cât și prin contrastul dintre versiunea anchetatorilor și evaluarea instanței. DIICOT a descris situația din centre prin termenul „sclavie”, în timp ce judecătorii au constatat că probele prezentate nu susțin această calificare și că veniturile considerate ilicite nu depășeau, potrivit analizei lor, nivelul cheltuielilor de bază pentru beneficiari.
Decizia Curții de Apel București limitează, în acest moment, efectul acuzațiilor asupra persoanelor vizate. Eventuala evoluție a anchetei și modul în care procurorii vor susține mai departe dosarul vor fi decisive pentru stabilirea situației juridice a celor cercetați.
