Dobânzile mai mari sunt printre principalele riscuri care planează asupra sistemului bancar

0
999

Într-un raport, Banca Naţională a României (BNR) arată că cele mai mari instituţii de credit din România au identificat mai multe riscuri la adresa stabilităţii financiare din ţara noastră, şase ridicate şi trei moderate, cap de listă fiind acum dobânzile mai mari

Riscul de creştere a costului de finanţare ca urmare a majorării ratei dobânzii şi/sau a deprecierii monedei naţionale a devenit primul risc sistemic identificat de băncile din România.

BNR a arătat, de asemeneacă  modificarea tendinţei ratei de dobândă din piaţă aferente monedei naţionale poate genera presiuni asupra capacităţii de onorare a datoriei de către debitorii vulnerabili.

„Modificările indicelui ROBOR din perioada recentă au avut un impact asupra costului de finanţare pentru o proporţie semnificativă de debitori, având în vedere că majoritatea fluxurilor de credite ipotecare noi şi circa o treime dintre creditele de consum noi sunt acordate cu dobândă variabilă.

În plus, creşterea costului de finanţare este urmărită şi din perspectiva propunerilor legislative recente, măsurile de limitare a ratelor de dobândă din piaţă putând avea efecte negative indirecte asupra sectorului bancar, care la rândul lor pot genera probleme ample la nivelul economiei.

BNR consideră că măsurile care ţintesc protejarea debitorilor trebuie să aibă în vedere asigurarea unei creditări sustenabile atât din perspectiva cererii, cât şi a ofertei de credit”, arată banca centrală în Raportul asupra stabilităţii financiare, ediţia din iunie 2018,. Îngrijorări privind cadrul legislativ incert şi deteriorare încrederii investitorilor

Cel de-al doilea risc identificat de bănci este cel privind cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar. Instituţiile de credit apreciează ca relativ dificilă capacitatea de gestionare a posibilelor efecte negative care decurg din aceste riscuri.

Conform instituţiilor de credit, riscul deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente în contextul evoluţiilor externe şi/sau interne rămâne în continuare pe locul 3 în clasamentul instituţiilor de credit, însă capacitatea de gestionare a acestui risc s-a îmbunătăţit marginal faţă de evaluarea precedentă.

Creşterea preţurilor locuinţelor urcă în topul riscurilor

Conform instituţiilor de credit, riscul asociat evoluţiilor din piaţa imobiliară rezidenţială (de exemplu, creşterea preţurilor imobilelor rezidenţiale) urcă, după importanţă, de pe poziţia 5 pe poziţia 4 în cadrul exerciţiului curent. În perioada recentă, preţul locuinţelor s-a menţinut pe un trend crescător, iar expunerile instituţiilor de credit corelate cu piaţa imobiliară sunt în continuare semnificative.

Conform evaluării BNR, cuprinsă în Raportul asupra stabilităţii financiare, ediţia din iunie 2018, riscul sistemic generat de creşterea preţurilor imobiliare poate fi de natură să amplifice celelalte riscuri identificate, în special în ceea ce priveşte creşterea îndatorării populaţiei.

În cadrul exerciţiului curent a fost introdus un risc nou – riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, acesta fiind considerat de către instituţiile de credit drept cel de-al cincilea risc sistemic ridicat. BNR a evaluat acest risc în Raportul asupra stabilităţii financiare, ediţia din iunie 2018, la un nivel ridicat, în special pe segmentul populaţiei. Riscul de nerambursare a creditelor are mai multe faţete, fiind rezultanta unor factori legaţi de disciplina la plată în economie, adecvarea standardelor de creditare ale băncilor la momentul acordării împrumuturilor, proiectele legislative care au încurajat hazardul moral etc.

Deşi acest risc nu s-a materializat în prezent, reprezintă totuşi o vulnerabilitate ce se poate manifesta în contextul tendinţei mondiale de revenire a ratelor de dobândă către niveluri mai ridicate înregistrate istoric.

Potrivit instituţiilor de credit, cel de-al şaselea risc sistemic ridicat este riscul asociat inovaţiei financiare şi provocărilor la adresa securităţii cibernetice. Faţă de exerciţiul anterior, acest risc a fost evaluat în uşoară scădere după importanţă, însă probabilitatea de apariţie, impactul potenţial şi capacitatea de gestionare s-au menţinut constante.

Instituţiile de credit au încadrat în categoria riscurilor sistemice moderate următoarele trei riscuri:

1.riscul provenind din creşterea accelerată a creditării populaţiei,

2.riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar şi cel public

3.riscul de menţinere a unei evoluţii modeste a activităţii de creditare a sectorului companiilor nefinanciare.

Comparativ cu exerciţiul anterior, riscul provenind din creşterea accelerată a creditării populaţiei a trecut din categoria riscurilor ridicate (martie 2018) în categoria riscurilor moderate. Totodată, instituţiile de credit au evaluat acest risc ca fiind mai uşor de gestionat şi au apreciat probabilitatea de materializare şi impactul estimat relativ mai scăzute comparativ cu evaluarea precedentă (martie 2018). Ultimele două riscuri s-au menţinut relativ neschimbate comparativ cu exerciţiul anterior.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here