Dobândă maximă la ipotecare: 5,62%.Comisiile reunite din Senat au avizat favorabil Proiectul de lege privind plafonarea dobânzilor la credite

0
1238
credite ipotecare

Comisiile reunite ale Senatului, cea economică, juridică şi de buget finanţe au avizat favorabil două dintre cele trei proiecte de lege propuse de senatorul PNL, Daniel Zamfir. Cu 17 voturi pentru, amendamentele legii care prevăd plafonarea dobânzii legale şi remuneratorii au trecut şi urmează calea plenului. Cu 16 voturi pentru trecut şi legea prind recuperatorii de creanţe

Potrivit ultimelor amendamente aduse de Daniel Zamfir, dobânda anuală efectivă în cazul creditelor ipotecare ar putea fi plafonată la dobânda BNR (în prezent 2,25%) înmulţit cu 2,5, deci un total de 5,62%. Cel de-al doilea amendament vizează nivelul dobânzii anuale efective la creditele de consum la 18%. Senatorul a adus în sprijinul propunerilor sale o listă cu nivelul dobânzilor plafonate în alte ţări europene. Şedinţa s-a încheiat cu 17 voturi pentru, 4 împotrivă şi 3 abţineri.

Astfel, dobânzile anuale efective medii în Franţa sunt de 3,38%, în Germania de 3,36%, iar plafonul maxim al DAE în Spania este de 2,5 ori dobânda-cheie a băncii centrale. Se pare că acest model a stat şi la baza plafonării DAE la creditele ipotecare. Media dobânzilor la nivelul Uniunii Europene era, în 2010, când se resimţeau din plin şi dureros efectele crizei economice cauzate de bănci prin practicarea creditelor sub-prime (acolo unde mediul economic şi legislativ le permitea asta) de 3,45%, respectiv 5,17% şi 5,07%, în funcţie de perioada creditului.

În România, în aceeaşi perioadă, se plăteau dobânzi medii de 6,65%, 11,60% şi 12,97%, dublu (sau chiar triplu faţă de media europeană). Dobânzile cele mai mari sunt cele la creditele pe termen scurt, fără garanţii şi cu valori de sub 20.000 euro, adresate persoanelor aflate în situaţia cea mai vulnerabilă (sub-prime). Dobânzile cele mai mici sunt la creditele ipotecare. Cele medii sunt la creditele imobiliare mai mari de 20.000 de euro.

Al doilea proiect de lege privind cuantumul maxim pe care recuperatorii îl pot solicita debitorului executat a primit la rândul său aviz favorabil, cu 16 voturi pentru 2 abţineri şi 5 împotrivă. Potrivit acestui proiect, debitorul nu va plăti recuperatorului de creanţe întreaga sumă pe care o datora băncii ci doar dublul valorii dată de recuperator în momentul în care a cumpărat creanţa de la bancă. Mai exact dacă o restanţă de 10.000 de euro a fost cumpărată de recuperator la 10% din valoarea ei, debitorul va plăti recuperatorului de creanţe 1000 de lei ori 2 şi nu valoarea totală de 10.000 de euro.

Cel de-al treilea proiect propus de senatorul Zamfir, care vizează societăţile de leasing şi pierderea caracterului de titlu executoriu al contractului de finanţare a fost amânată pentru săptămâna viitoare. PPotrivit senatorului aceste contracte ar trebui să nu mai fie titluri executorii, ci să se meargă în instanţă pentru obţinerea unui astfel de titlu. În acelaşi timp, contractele de leasing trebuie şi ele reechilibrate, aşa cum Curtea Constituţională a hotărât că trebuie să se întâmple cu cele de credit. Trebuie reglementate toate domeniile astfel încât să nu existe o poziţie dominantă, ci una de echilibru între părţi.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here