Din cauza creșterii indicelui Robor la trei luni, de la 0,82% în ianuarie 2017 la 2,12% în ianuarie 2018, rata la un credit ipotecar pe 30 de ani a crescut cu 9,5% în ultimul an de zile
Dacă în urmă cu un an rata era de 2.100 de lei/lună, acum aceasta a ajuns la 2.300 de lei/lună. Robor este indicele în funcţie de care se calculează dobânzile celor mai multe credite în lei. Toate acestea vin pe un fond de creștere a inflației, cu estimări de peste 3% în 2018, ceea ce înseamnă că venitul disponibil, indicele care ia în calcul bunăstarea unei persoane, va fi cu siguranță afectat sau va fi salvat de eventualele creșteri salariale din acest an. În plus, la finele anului trecut, moneda națională a fost cotată la 4,6597 lei pentru un euro, minim istoric. Acest nivel a fost pus pe seama deteriorării balanţei comerciale, exporturile neputând face față creșterii importurilor.
Nu doar românii au probleme cu creșterea costurilor împrumuturilor. Statul român, de exemplu, se împrumuta la finele lui 2016 cu 3-3,2% în lei în timp ce la finalul lui 2017 costul a urcat la 4,4% la împrumuturile la 10 ani. „O creștere de 1,2 puncte procentuale a costului împrumuturilor României înseamnă aproape 1 miliard de euro dobânzi în plus de plătit din buget. E adevărat, acest efect nu se manifestă imediat, de aceea Ministerul Finantelor bugetează cheltuieli cu dobânzile relativ similare în 2018 vs. 2017. Efectul se manifestă pe măsura ce se reînnoiește aproape întreaga datorie publică, însa deja politicile anului 2017 ne-au adus în postura de a plăti în anii viitori mai mult cu circa 1 miliard de euro anual, pe seama dobânzilor”, susține Cristian Tudorescu, analist economic și consultant financiar.
Conform acestuia, dobânzile la creditele în lei (Robor) vor creşte, la fel şi cursul leu/euro şi inflaţia; presiunea asupra BNR se va mări, iar guvernatorul Mugur Isărescu va fi făcut responsabil de aceste creşteri. Marii pierzători sunt cei care îşi ţin economiile la bancă în lei. „Creşterea dobânzilor la lei şi creşterea cursului, care înseamnă şi creşterea sumei de plată pentru ratele la împrumuturile în euro îi vor pune puuţin pe gânduri pe români, mai ales pe cei care vor să-şi cumpere un apartament sau cei care au de plătit rate la bancă. Această creştere a dobânzilor şi a cursului încă poate fi acoperită, dar să nu ne trezim cu un derapaj puţin mai mare”, mai spune Tudorescu.
Randamentul titlurilor de stat cu maturitate la zece ani a sărit anul trecut la peste 4%, în timp ce în țări precum Ungaria sau Polonia au cunoscut o scădere, deși în ianuarie 2017 toate cele trei state au pornit cam de la același nivel. Asta înseamnă că țara care se confruntă un un salt al randamentului va trebui să își plătească mai mult creditorii. România devine în acest fel mult mai riscantă ca Ungaria și Polonia iar deciziile de investiții ale companiilor din întreaga lume vor ține cont de această stare de fapt. Țara noastră se va vedea văduvită de o componentă serioasă în formarea PIB-ului, adică acea care contribuie la bunăstare. Din ianuarie 2017 o serie de decizii politice luate la București au bulversat această situație. OUG13, programul nerealist de mărire a salariilor și pensiilor, amenințările cu desființarea Pilonului II de pensii, anunțul inițial privind introducerea obligatorie a TVA defalcată de la 1 ianuarie 2018, criza de venituri care a dua la reintroducerea supraaccizei la carburanți, creșterea economică exclusiv pe seama consumului, cu o componentă masivă de import, sunt câteva din cauzele care au făcut ca România să piardă contactul cu celelate două state.
90% dintre analiștii financiari consultați de CFA România estimează că în următoarele 12 luni cursul de schimb leu/euro se va deprecia. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de șase luni este de 4,6891 (în creştere cu 470 pips faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior), în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7329 (valoare în creştere cu 512 pips faţă de cea înregistrată în luna anterioară). Rată anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (decembrie 2018/decembrie 2017) a înregistrat o valoare medie de 3,38% (valoare mai mare cu 0,62 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în exerciţiul anterior). Toţi participanţii anticipează o majorare a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni.
De asemenea, analiștii anticipează o majoare a ratelor de dobânda la leu atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni) cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani). 100%, şi respectiv 98% dintre participanţii la sondaj au punctat pe această evoluţie. Astfel, rata medie a Robor cu scadenţă de 3 luni anticipată peste 12 luni este 3,25% (valoare în creştere cu 0,62 puncte procentuale faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior).
