Afaceristul George Becali i-ar fi dat șpagă prin interpuși judecătorului Corneliu Bogdan Ion Tudoran, cel care a măcelărit dosarul Băneasa, pentru a primi despăgubiri în valoare de 60 de milioane de euro pentru o retrocedare frauduloasă. Acuzațiile au fost făcute de către fostul deputat Cristian Rizea, în emisiunea „Culisele statului paralel”, de la Realitatea TV.
Rizea a afirmat că Becali ar fi beneficiat de ajutorul fostului magistrat Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, pe vremea când acesta era judecător la Curtea de Apel București. Potrivit lui Rizea, finanțatorul echipei de fotbal FCSB cumpărase drepturile asupra unui teren, pe care l-ar fi supraevaluat. Apoi, el ar fi beneficiat de sprijin în instanță ca să primească de la statul român despăgubiri în valoare de 60 de milioane de euro. În față ar fi fost scos nepotul lui Becali, Vasile Geambazi, care a inițiat demersurile în justiție.
„Eu fac un apel la DNA. Voi trimite o adresă pe mail, pentru că mi-au trimis multe mailuri ca să-mi ceară documente pentru fapte de corupție și o să le spun, pentru că acest om și nepotul lui, Vasile Geambazi, au furat 60 de milioane de euro din bugetul românilor cinstiți. Ca să înțelegă românii de unde are bani Gigi Becali. Iar dacă există un procuror corect în România iți spun eu că se va autosesiza și-mi va cere documente. Păi cum ce să reclam? Păi, uitați-vă la acea retrocedare cu cântec! 60 de milioane luați din banii bucureștenilor”, a spus Rizea.
Judecătorul Ion Tudoran, menționat de Rizea în Traseul șpăgii
Fostul deputat a vorbit și despre traseul șpăgii care ar fi fost luată de judecătorul Ion-Tudoran. Astfel, intermediarul mitei ar fi fost un apropiat al lui Becali, Costel Bucur, fost patron al echipei de fotbal Gloria Buzău, care mai departe a colaborat cu Florea Pîrvu, zis „Chinezu”, patronul Autovit.
„Știu totul… cum s-au dus banii. Costel Bucur, apropiatul tău, pe care toată lumea îl știe, cel care a fost patron pe la Gloria Buzău acum câțiva ani, și făceați voi blaturi (….) Costel Bucur a fost intermediarul șpăgii pentru cei 60 de milioane de euro pe care tu i-ai prăduit, i-ai furat din banii bucureștenilor cu complicitatea nepotului tău, Vasile Geambazi. (…) Tudoran, Costel Bucur, Pîrvu. Toată lumea îl știe pe Chinezu. E jucător, că ei sunt în tagma lor de mari jucători de barbut, de babaroase. Iar ei au aranjat și bucureștenii au fost păgubiți de 60 de milioane de euro și nepotul său, care nu știe să scrie și cu care am fost eu la Monaco. (…) Șpaga a ajuns la Florin Pîrvu, zis Chinezu, patronul târgului Autovitan Bârzești, cel care îl controlează, l-a controlat și îl are în buzunarul lui, ca să mă exprim metaforic, pe acest judecător Tudoran. Care apoi s-a pensionat rapid, s-a declarat nebun chiar, internându-se într-un spital de psihiatrie”, a încheiat Cristian Rizea, adresându-i-se lui George Becali.
George Becali nu a reacționat oficial în niciun fel.
Cum a ajuns Becali să primească de la stat despăgubiri de 60 milioane de euro
În noiembrie 2019, DNA anunța că a pus sechestru pe averea lui George Becali și a nepotului său, Vasile Geambazi, după ce a deschis pe numele acestora un dosar penal.
Becali şi Geambazi au fost acuzați că au obținut 60 de milioane de euro despăgubiri de la ANRP în baza unei expertize supraevaluate, după ce, în 2006, au cumpărat cu numai un milion de euro drepturile litigioase asupra unui teren de 22 de hectare din Voluntari. În 2012, Becali și Geambazi obținuseră în instanță o hotărâre judecătorească prin care Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a fost obligată să-i despăgubească cu acea sumă.
În motivarea deciziei se arată că, deși emiterea titlurilor de despăgubire era blocată pe șase luni de o ordonanță de urgență, instanța a considerat că se impune eliberarea titlului pentru nepotul lui Becali imediat după expirarea acestei perioade.
„Este adevărat că se află sub incidența Ordonanței nr. 4 din 13.03.2012 prin care s-a dispus suspendarea pe o perioadă de 6 luni a emiterii Titlurilor de despăgubire, dar apreciază ca nu exista niciun impediment legal prin care să nu poată fi obligat pârâtul să emită decizia privind acest titlu de despăgubire, în termen de 30 de zile, care va începe sa curgă de la data expirării termenului de 6 luni instituit de ordonanța sus-menționată, în acord și cu prevederile art. 18 alin. 6 din Legea contenciosului administrativ”, a stabilit instanța.
Judecătorul a mai considerat şi că întârzierea membrilor comisiei pentru a decide în privința cererii de despăgubire este „exces de putere”.
„Deși reclamantul a solicitat pârâtei CCSD să urgenteze emiterea titlului de despăgubire, totuși aceasta a refuzat emiterea deciziei privind titlul de despăgubire motivând existența unei proceduri administrative interne privind convocarea ședințelor în cadrul cărora sunt emise astfel de decizii, motiv apreciat nejustificat de către Curte, (…) urmând a se reține că refuzul de emitere a titlului de despăgubire în favoarea reclamantului este unul nejustificat, fiind emis cu exces de putere”, se mai arată în hotărârea instanței.
„Frăția” judecătorului Ion Tudoran cu Becali în dosarul Băneasa
Dincolo de dezvăluirile incendiare făcute de Cristian Rizea, între judecătorul Corneliu Bogdan Ion Tudoran și George Becali au ieșit la iveală în timp legături care nu pot fi ignorate.
Presa a relatat cu lux de amănunte că Ion-Tudoran l-ar fi ajutat pe Becali să facă un schimb fraudulos de terenuri cu Armata, schimb care a dus, în 2013, la condamnarea la închisoare a afaceristului, a fostului ministru al Apărării Victor Babiuc şi a fostului şef al Statului Major General Dumitru Cioflină.
Tranzacția imobiliară viza 4,8 hectare de teren, aflat la intersecția străzilor Drumul Taberei – Brașov, deținut de Armată, date lui Becali în schimbul unui teren la Ștefăneștii de Jos. Schimbul a fost asumat în nume personal de Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, secretar de stat la acea vreme. Hotărârea ce dădea dreptul Armatei să dea cele 4,8 hectare de teren a fost promovată la data de 13 ianuarie 2000, Ion Tudoran semnând în locul ministrului Apărării.
Câțiva ani mai târziu, drumurile lui Becali și ale lui Ion Tudoran s-au intersectat din nou. De data aceasta, în schemă a intrat și procurorul Nicolae Marin, unul dintre greii din DNA.
Nemulțumit că Universitatea de Științe Agronomice București nu a încheiat cu el afacerea cu terenuri de la Băneasa, Gigi Becali a făcut un denunț la DNA.
Ulterior, latifundiarul a fost chemat și martor în procesul judecat de Ion Tudoran. În dosarul Băneasa s-au inventat probe pentru a se putea „naționaliza” cel mai mare complex comercial din România.
În decembrie 2012, procurorul Nicolae Marin l-a trimis în judecată pe omul de afaceri Puiu Popoviciu, alături de alte persoane, în dosarul Băneasa.
Avocații omului de afaceri au acuzat grave nereguli în ancheta penală făcută de Nicolae Marin, dar judecătorul Ion-Tudoran a închis ochii la toate.
Judecătorul Tudoran, acuzații similare
Acuzații despre sume mari de bani care l-ar fi avut ca destinatar pe judecătorul Tudoran au mai fost făcute în spațiul public. La sfârșitul lunii februarie, un fost condamnat, Aurel Andronic, a povestit la postul de televiziune România TV că l-a denunțat la SIIJ (Secția de Investigare a Infracțiunilor în Justiție) pe judecătorul Ion Tudoran. Acesta i-ar fi cerut 250.000 de euro pentru a a- da o sentință favorabilă în dosarul penal. Banii s-ar fi dat tot prin intermediul lui Florea Pîrvu, patronul Autovit.
„Toţi banii i-am dat acasă la domnul Pârvu, în Cotroceni, acolo unde era și judecătorul Tudoran. Când am intrat nici măcar nu m-a salutat. M-a trimis să duc telefonul la mașină, am coborât cu liftul jos, am lăsat cei 250.000 în garaj, am urcat din nou sus cu liftul, am jucat câteva partide de table, apoi am plecat. Lor le era frică de un flagrant. Putea să zică mulțumesc după ce am lăsat banii. Era foarte precaut, foarte arogant”, a povestit Andronic.
În ciuda acestui fapt, judecătorul Tudoran l-a condamnat pe Andronic, care spune că asta s-ar fi întâmplat pentru că ar fi refuzat să îi mai dea judecătorului încă 150.000 de euro.
Ziarul Cetățeanul a cerut un punct de vedere al judecătorului Tudoran încă de a doua zi după emisiune. Ni s-a transmis că se lucrează la un punct de vedere scris și că îl vom primi. Ulterior judecătorul nu a mai prezentat un punct de vedere oficial, cum nu a făcut-o nici Florin Pîrvu.
Citeste mai mult pe Cetateanul.net