Despre evoluția populismului în România – prezentare susținută la Harvard University de dr. Dan Sultănescu, expert SNSPA

0
722

Luni, 18 aprilie 2022, dr. Dan Sultănescu, director de cercetare în cadrul Centrului pentru promovarea Participării și Democrației (SNSPA), a susținut o prezentare despre creșterea populismului în România, în urma pandemiei COVID-19, în cadrul unui webinar, organizat de Mossavar-Rahmani Center for Business and Government, Harvard University. Evenimentul a fost găzduit de dr. Ioana Petrescu, Senior fellow la Harvard și directorul Centrului de Leadership și Inovare din cadrul Facultății de Management (SNSPA).

Dan Sultănescu a prezentat metoda utilizată de CPD SNSPA pentru măsurarea atitudinilor populiste în randul publicului din România, precum și rezultatele mai multor sondaje de opinie (9 studii realizate de CPD în perioada 2019-2022). România înregistrează o pondere mult mai mare de public cu orientări populiste, comparativ cu statele europene măsurate în cercetări sociologice.

Conform studiilor CPD, orientările populiste ale publicului românesc au cunoscut o creștere în contextul în care pandemia a afectat – economic, social, cultural – categorii largi de public vulnerabil. Oamenii cu venituri mici, cu nivel scăzut de educație și cu slabă informare media sunt cei mai predispuși în a prelua acest tip de atitudine, fiind și direct loviți de efectele economice ale unor perioade complicate.

Cifrele sondajelor arată că publicul cu atitudini populiste a avut cea mai mare pondere în context de campanie electorală (octombrie 2020), cu alte momente de creștere pe parcursul celei de a doua părți a anului 2021. Ulterior, însă, ponderea publicului populist a reînceput să scadă.

După doi ani de amplificare a atitudinilor populiste, în ultima lună există o revenire la scorurile din perioada pre-pandemică. Un element ce poate explica această evoluție este războiul din Ucraina, care a determinat un tip de precauție în rândul publicului din România, în legătură cu acest tip de discurs. Mai mult, un alt efect important al ultimelor luni a fost creșterea încrederii în Vest (UE, NATO, SUA) și scăderea majoră a încrederii în Rusia.

Una din concluziile dezbaterii de la Harvard a fost aceea că efectele structurale ale pandemiei (cu presiuni economice, culturale și sociale majore asupra publicului vulnerabil), care vor continua să persiste, pot avea urmări imprevizibile în noile democrații, precum cele din Europa de Est. Situația generată de razboiul din Ucraina reprezintă doar o pauză în fenomenul creșterii vizibilității și impactului discursului populist, care va continua să fie o amenințare în viitor.

Mai multe detalii despre dezbatere, paneliști și cercetări CPD pot fi găsite aici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here