Acordul de 70 de milioane de euro prin care ANAF ar fi trebuit să-și modernizeze infrastructura IT cu bani împrumutați de la Banca Mondială a fost oprit oficial prin hotărâre de guvern.
După mai bine de 5 ani de la lansarea programului de modernizare, stabilit inițial să se încheie la final de 2018, Guvernul a tras linie. Autoritățile au împrumutat 18 milioane de euro pe care i-au cheltuit cu rezultate zero, iar asta în timp ce sistemul IT al ANAF, învechit și încărcat tot mai mult, cedează acum atât de des încât nu mai miră pe nimeni.
Singurele “rezultate” sunt că ANAF are un handicap imens în ce privește colectarea modernă la buget, statul pierde astfel foarte mulți bani și persistă suspiciuni că motivul pentru care modernizarea ANAF a fost blocată de cei responsabili de implementare a fost dorința politicienilor de a menține un sistem opac și neperformant, pe care să și-l poată subordona și să-l poată folosi ca armă pentru protejarea sau atacarea unor afaceri sau activități criminale.
Până la acest moment nu a fost tras nimeni la răspundere pentru neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu în ce privește implementarea programului de modenternizare a ANAF. Având în vedere că lipsa modernizării ANAF reprezintă un atentat la siguranță națională, Fiscul fiind esențial pentru bună funcționare a statului, autoritățile ar trebui să înceapă o anchetă în această privința.
De ce este important: Sistemul IT vechi și lipsa unor proceduri moderne în cadrul ANAF reprezintă un handicap major pentru economia României, de la cea mai mică firmă și până la bugetul statului, care este lipsit din acest motiv de venituri importante. O colectare mai bună, mai ales de la cei care nu plătesc taxe pentru că beneficiază de protecție politică sau încalcă legea, ar putea însemna taxe mai mici pentru firmele și persoanele corecte, dar și o concurență corectă în mediul economic.
Conform celor mai recente date, România pierde anual peste 6 miliarde de euro doar din TVA neîncasată. Astfel, România rămâne țara cu cele mai mari probleme din UE la încasarea TVA, având un deficit la colectare de aproape 36% din veniturile teoretice și pierzând 27,6 miliarde de lei pe fondul necolectării acestei taxe, potrivit unui studiu publicat de Comisia Europeană, bazat pe date din 2016.
Între timp sumele neîncasate au devenit, cel mai probabil, tot mai mari de la an la an.
Acordul de împrumut între Guvern și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), parte a Grupului Banca Mondială, a fost semnat la București la 8 mai 2013 și ar fi trebuit să se încheie, conform primului termen asumat, spre finalul anului 2018.
Eșecul programului cu Banca Mondială a fost anunțat încă din ianuarie 2018 de către ministrul Finanțelor de la acel moment, Ionuț Mișa. Mișa anunța, în ianuarie 2018, că de la semnarea acordului ANAF a cheltuit doar 60 de milioane de lei pentru analize și consultanță, dintr-o linie de împrumut de 70 de milioane de euro, dar nici măcar un leu pentru sistemul IT. La scurt timp Mișa a fost înlocuit cu actualul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici. Ulterior, Teodorovici a afirmat în mai multe rânduri că va iniția un alt proces de modernizare a infrastructurii informatice a ANAF.
La acest moment, așteptarea ar fi ca lucrările de modernizare să înceapă cel mai devreme în toamna acestui an. Infrastructura IT a ANAF și a Ministerului Finanțelor este administrată de Centrul Național pentru Informații Financiare (CNIF), aflat în subordonarea Ministerului Finanțelor. Fiscul și Ministerul Finanțelor funcționează pe o infrastructură IT compusă din peste 1.900 de servere achiziționate în perioada 1998-2017, încărcate în prezent la 99,9% din capacitate, potrivit unui document analizat de Profit.ro.
Platforma IT are un grad de uzură fizică și morală avansată, cu tehnologii vechi și capacități foarte reduse față de necesități. În plus, acum sunt utilizate de către Finanțe și instituțiile din subordine, preponderent ANAF, circa 500 de aplicații, dezvoltate în timp fără nicio strategie, în diversele tehnologii hardware și software disponibile la momentul respectiv.
Acesta este motivul pentru care sistemmul IT al ANAF a ajuns să funcționeze cu întreruperi extrem de dese. Obiectivele proiectului au fost următoarele:
a) creșterea eficacității și eficienței în procesul de colectare a impozitelor și contribuțiilor sociale;
b) îmbunătățirea conformării fiscale;
c) reducerea poverii asupra contribuabililor pentru asigurarea conformării.
ANAF, în calitate de agenție de implementare, a considerat justificată solicitarea de închidere a Proiectului de modernizare a administrației fiscale (RAMP) datorită următoarelor motive:
*înființarea Centrului Național pentru Informații Financiare (CNIF), care vizează schimbări de ordin strategic la nivelul structurii și modului de funcționare a sistemelor informatice, care intră în contradicție cu obiectivele RAMP;
*numeroasele modificări ale legislației fiscale care pot conduce la nevoia de reconfigurare substanțială a unui sistem informatic de tip COTS, respectiv la costuri suplimentare;
*necorelarea cu nevoile reale ale ANAF, nevoile și prioritățile pe termen scurt sunt diferite de ceea ce poate oferi într-o perspectivă medie sistemul informatic de tip COTS.
Ca urmare, la cererea ANAF, Ministerul Finantelor a solicitat BIRD anularea sumei de 51,9 milioane euro și închiderea proiectului (cu excepția unor contracte aflate în derulare și auditul împrumutului) la data de 31 martie 2019. Ca răspuns, BIRD a transmis scrisoarea de amendament prin care sunt agreate propunerile Ministerului Finantelor de modificare a Acordului de împrumut, așa cum au fost solicitate.
