Definirea bulelor speculative si rolul lor in crizele economice

0
4213
crizele economice

Potrivit gândirii populare, bulele speculative reprezintă o cauză importantă a recesiunilor economice. Principala întrebare pusă de experți este cum poate ști cineva când se formează o bulă speculativă. Se presupune că dacă guvernatorii băncilor centrale ar ști răspunsul la această întrebare, ar putea preveni formarea bulelor și în acest fel și recesiunile economice. Pe acest subiect, la Forumul Internațional Economic de la Davos, Elveția din 27 ianuarie 2010, laureatul nobel în economie Robert Shiller a argumentat că bulele speculative ar putea fi diagnosticate utilizând aceeași metodologie pe care o folosesc psihologii pentru a diagnostica bolile mintale. Shiller este de părere că o bulă este o formă de defecțiune psihologică. Prin urmare, soluția ar putea fi pregătirea unei liste de verificare similară cu cea pe care o folosesc psihologii pentru a determina dacă o persoană suferă de, să spunem, depresie. Punctele cheie de identificare a unei bule tipice, conform lui Shiller ar fi:

1. Creșterea bruscă a prețului unui activ.

2. Entuziasm public major față de aceste creșteri ale prețului.

3. Frenezie mass-media.

4. Povești despre oameni care câștigă mulți bani, cauzând invidie între oamenii care nu au aceași soartă.

5. Interes în creștere pentru tipul activului respectiv în rândul publicului larg.

6. O nouă eră de „teorii” care să justifice creșterile de preț fără precedent.

7. Declin al standardelor de creditare.

Ceea ce Shiller subliniază aici reprezintă diferiți factori, despre care el consideră că se observă în timpul formării bulelor speculative. Totuși, descrierea unui lucru nu este întotdeauna suficientă pentru a înțelege cauzele esențiale care au determinat apariția acestuia. Pentru a înțelege cauzele, trebuie stabilită o definiție adecvată a obiectului în cauză. Scopul unei definiții este acela de a prezenta esența, caracteristicile distinctive ale obiectului care se încearcă a fi identificat. Din acest punct de vedere, cele șapte puncte evidențiate de Shiller nu ne spun nimic despre originile unei bule obișnuite. Tot ceea ce fac aceste puncte este să furnizeze o posibilă descriere a bulei. Totuși, descrierea unui eveniment nu este același lucru cu explicarea acestuia. Fără o înțelegere a cauzelor unui eveniment, este imposibilă contracararea apariției lui.

Definirea bulelor speculative

Dacă prețul unui activ reprezintă cantitatea de bani plătită pentru acel activ, atunci rezultă că, pentru o anumită cantitate dintr-un anumit activ, o creștere a prețului acestuia poate apărea doar ca rezultat al unei creșteri a fluxului de bani spre acest activ.

Cu cât este mai mare expansiunea banilor, sau bula monetară, cu atât va fi mai mare creșterea prețului activului, celelalte elemente fiind egale. Dar apariția unei bule speculative sau a unei bule monetare nu trebuie să fie asociată întotdeauna cu expansiunea prețurilor. De exemplu, dacă rata de creștere a producției de bunuri corespunde cu rata de creștere a ofertei de bani, atunci nu va  avea loc nicio creștere a prețurilor.

Sugerăm că ceea ce contează nu este dacă apariția unei bule este asociată cu creșterea prețurilor, ci mai degrabă dacă este asociată cu faptul că apariția ei dă naștere unor activități neproductive, care deviază avuţia reală de la activitățile generatoare de avuţie. Expansiunea ofertei de bani sau a bulei monetare, asemenea unui falsificator, permite devierea bogăției reale de la activitățile generatoare de profit la cele neproductive.

Cu cât pomparea monetară se întensifică, cu atât ritmul de deturnare își urmează cursul. Noi etichetăm diferite activități neproductive care apar în urma expansiunii bulei monetare ca activități speculative – au fost formate printr-o bulă monetară. De asemenea, să luăm aminte că aceste activități nu pot exista fără expansiunea ofertei de bani care deviază către acestea avuţia reală de la activitățile generatoare de avuţie.

Din acest lucru putem deduce că bulele au legătură cu expansiunea ofertei de bani din economie. Rezultatul esențial al acestei expansiuni este apariția activităților care nu creează avuţie.

Rezultă faptul că o bulă speculativă nu se corelează cu creșteri puternice ale prețului unui activ, ci cu expansiunea ofertei monetare. De fapt, așa cum am văzut, bulele pot apărea fără a avea loc în același timp creșterea prețurilor. Odată ce am stabilit că expansiunea ofertei de bani este cauza apariției bulelor, putem afirma mai departe că principalul prejudiciu pe care bulele îl generează este multiplicarea activităților neproductive.

Mai mult decât atât, odată ce am stabilit că formarea bulelor este rezultatul expansiunii ofertei de bani, atunci, în mod evident, băncile centrale și rezervele bancare fracționare sunt responsabile de apariţia lor.

Prin urmare, pentru a preveni formarea bulelor speculative, este necesară stoparea pompării monetare de către banca centrală și reducerea capacității băncilor comerciale de a se angaja în activitățile bancare cu rezerve fracționare (adică creditare din „neant”). Odată ce ritmul expansiunii monetare încetinește ca răspuns la o atitudine mai strictă a băncii centrale sau ca răspuns la micșorarea acordării de credite din „neant” de către băncile comerciale, acest lucru pune în mișcare spargerea bulelor speculative.

Această așa-numită recesiune economică, asociată cu explozia activităților speculative este, de fapt, o veste bună pentru activitățile generatoare de avuţie, deoarece , de acum, mai multă avuţie este pusă la dispoziția lor. Recesiunea economică slăbește activitățile speculative şi pune bazele unei creșteri economice reale.

Psihologie şi Economie

Psihologia a fost introdusă în economie pe motiv că cele două sunt discipline corelate. Totuși, este o diferență semnificativă între economie și psihologie. Psihologia se ocupă de conținutul scopurilor. Economia, însă, pornește de la premisa că oamenii adoptă un comportament ce are un scop. Aceasta nu se ocupă de conținutul specific al diferitelor scopuri.

Conform lui Rothbard, ”Scopurile unui om pot fi ”egoiste” sau ”altruiste ”rafinate” sau ”vulgare”. Acestea pot accentua bucuria ”bunurilor materiale” și confortul sau pot accentua viața ascetică. Economia nu este preocupată de conținutul lor, iar legile sale se aplică indiferent de natura acestor scopuri.” În timp ce, ”Psihologia și etica se ocupă de conținutul scopurilor umane; ele pun întrebări precum: de ce omul alege astfel și astfel de scopuri sau ce scopuri ar trebui să aibă omul?

Prin urmare, economia se ocupă cu orice scop dat și cu implicațiile formale ale faptului că oamenii au scopuri și utilizează mijloace pentru a atinge aceste scopuri. În consecință, economia este o disciplină separată de psihologie. Introducând psihologia în economie, se distruge generalitatea teoriei și o face inutilă. Prin urmare, utilizarea psihologiei este contraproductivă în ceea ce privește analizele economice.

Rezumat şi concluzii

Contrar opiniei lui Shiller, pentru a stabili dacă o bulă speculativă se formează,  nu trebuie să aplicăm aceeași metodologie folosită de psihologi. Ceea ce ne trebuie este stabilirea unei definiții corecte a bulelor speculative. Odată ce acest lucru este realizat, se descoperă că, opus gândirii populare, bulele nu au nimic de-a face cu vreo defecțiune psihologică a indivizilor – ele sunt rezultatul politicilor monetare relaxate ale băncilor centrale.

Mai mult decât atât, odată ce observăm o intensificare creștere a ratei de expansiune a ofertei de bani, putem spune cu încredere că acest lucru pune bazele unor activități de tip speculativ, dezvoltându-se un boom economic.

În schimb, odată ce observăm un declin al ratei de creștere a ofertei de bani, putem spune cu încredere că acest lucru pune bazele unei prăbuşiri a activităților speculative – o recesiune economică.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here