In ultima vreme am auzit de mai multe ori afirmatia ca deficitul bugetar e din cauza investitiilor, iar imprumuturile cresc in fiecare zi pentru ca “investim in viitor”.
Nu este adevărat: in realitate, in 2024 investim cam la fel ca în trecut (marginal mai mult decât in unii ani) dar colectam mai puțin si cheltuim mult mai mult. Pentru ilustrare, sa comparam 2024 cu 2015 – an in care Romania a avut cea mai buna executie bugetara din ultima vreme, cu un deficit de doar 1,5% din PIB – foarte bun, tintele europene fiind de 3% din PIB.
In 2015 inca aveam rigoarea bugetara impusa de criza financiara, economia romaneasca de-abia incepea sa-si revina si de aceea excesele bugetare nu reaparusera inca. La jumatatea acestui an, deficitul bugetar era de 7,5% din PIB, cu 6% din PIB mai mare ca cel din 2015. Atunci investițiile erau de 6,1% din PIB; in 2024 sunt in jur de 6,6% din PIB, adică doar marginal mai mult ca in 2015 (si semnificativ mai puțin ca in 2023). Veniturile bugetare au fost cu 0,9% din PIB mai mici, iar cheltuielile cu salarii, asistenta sociala, dobânzi si alte cheltuieli curente, cu 4,7% din PIB mai mari.
Colectarea slaba si excesul de cheltuieli sunt cele care au contribuit cu peste 90% la cresterea deficitului, generand imensa majoritate a datoriilor din ce in ce mai mari. Deficitul bugetar va creste in continuare in lunile urmatoare, pana peste 8% din PIB – probabil chiar spre 10% din PIB, pentru ca pana la sfarsitul anului vom vedea in buget impactul recalcularii pensiilor si al facilitatilor ficale aferente, al dobanzilor aferente cresterii permanente a datoriilor, etc.. Este foarte posibil sa avem un deficit mai mare ca in pandemie: risipa bugetara din prezent va avea aceeasi magnitudine cu cea a dezastrului economic de atunci.
Deficitul bugetar genereaza “creditele de consum” guvernamentale care conduc astazi la dobanzi de 2,2% din PIB: mai mult decat bugetul de aparare. Cheltuielile cu dobanzile au toate sansele sa se apropie anul viitor de 3% din PIB: aproape cat bugetul educatiei. “Partea de datorie” a fiecarui roman este de ~9.000 EUR; in fiecare luna aceasta creste cu ~120 EUR: intr-un an fiecare din noi va “datora” peste 10.000 EUR. Cand vom intelege ca trebuia sa ne oprim de acum 1 an (cel putin)?! Nu vom scapa de aceste datorii prea curand: Romania trebuie sa reduca deficitul bugetar pana la 3% din PIB, adica sa il scada cu ~7% din PIB fata de unde vom inchide 2024.
Va fi foarte greu: de unde sa mai gasim bani ca sa rambursam din datorie? De aceea probabil ca vom ramane cu dobanzi de 3% din PIB pentru o vreme; fiecare an in plus cu asemenea dobanzi inseamna 1 an in minus pana cand am putea ajunge la media europeana a cheltuielilor pentru sanatate si educatie.
