In anul 2015 românii au tranzacţionat aproximativ 39 de miliarde de euro folosind cardurile, altceva a fost în 2016 cand cifra a crescut cu 6 miliarde. Diferenţa mare de 17% se pune în mare parte pe fondul creşterii salariale din România, dar mai ales pe extinderea reţelei de acceptare. Simplu spus: din ce în ce mai multe puncte în care plăţile cu cardul sunt acceptate au încurajat românii să scoată cardul din buzunar în locul bancnotelor atunci când au plătit.
Când pleacă peste hotare, românii iau cu ei o mare neîncredere în carduri şi servicii online. Ei încă aleg calea grea şi mai scumpă şi anume serviciile cash.
Foarte mulţi dintre cei plecaţi la muncă în Anglia, sau in alte tari vest europene, nu aveau un card bancar înainte să ajungă acolo şi de aceea trecerea către internet banking şi alte instrumente financiare devine o mare provocare şi un prag destul de greu de trecut.
Ar trebui să se acorde mai multă atenţie educaţiei financiare în condiţiile în care diaspora trimite acasa aproximativ 2% din produsul intern brut fie pentru consumul de zi cu zi, fie pentru diverse achiziţii sau taxe şi impozite.
În aceeaşi zonă a tranzacţiilor digitale o creştere a fost simţită şi în transferul de bani online din diaspora către România. Dacă înainte de sărbătorile de iarnă ale anului 2015 românii din Anglia au direcţionat către casă aproape un milion de euro prin intermediul unui serviciu online de transfer de bani, doar un an mai târziu tranzacţiile au crescut la 6 milioane de euro, iar numărul românilor care au avut încredere în serviciu s-a triplat spre finele lui 2016.
Românii din străinătate ar putea economisi până la 90% din comisioanele de transfer de bani dacă ar trimite online folosind companii specializate in acest domeniu , care percep un comision fix pe tranzacţie, indiferent de suma trimisă.
Singura condiţie este ca atât cel care trimite cât şi cel care primeşte să aibă un cont bancar pentru a se putea face tranzacţia. Aici intervine provocarea: jumătate din populaţia României este bancarizată, dar doar 20% foloseşte cardul în mod frecvent.
Nu lipsa de tehnologizare a României este problema , ci în eşecul instituţiilor şi companiilor de a educa publicul românesc cu privire la beneficiile digitalizarii şi de a umaniza mai mult serviciile financiare, de a le face accesibile şi pe înţelesul tuturor.
Serviciile online sunt simţitor mai ieftine şi mai uşor de utilizat. Mai mult de atât, un indicator foarte bun al utilităţii şi importanţei acestui tip de servicii este faptul că investitorii au in vedere toate aceste produse de transfer al banilor, in condiţiile în care peste 80% din transferurile de bani din străinătate către România au suportul familiei.
Spre deosebire de anul trecut, 2017 începe sub cu totul alte aşteptări, mult mai bune. În primul rând de la 1 ianuarie a intrat în vigoare o lege care obligă toţi comercianţii cu o cifră de afaceri anuală mai mare de 10.000 euro să accepte cardul la plată.
Cele mai recente studii APERO ( Asociatia de plati electronice din Romania ) scot in evidenta că sub incidenţa legii ( 209/2016 ) ar intra 70.000 de comercianţi, ceea ce înseamnă cel puţin la fel de multe POS-uri. În acelaşi timp, noul ministru al Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informatională şi-a luat angajamentul ca până în 2018 toţi cetăţenii României să-şi poată plăti orice obligaţie financiară către statul român online, toate formularele pe care companiile le au de depus, să poată fi depuse online şi toate sistemele informatice ale statului să fie interoperabile.
.
