Faptul ca acesti bani au acoperit pensiile si salariile si nu au fost investiti, să ajungă in infrastructură, cum ar fi fost normal, reprezinta o mare problemă, deoarece asta înseamnă că nu putem vorbi de o bunăstare.
Analistul Florin Cîțu, senator în Parlamentul României , a declarat recent: “Păstrați-vă banii pentru că datoria publică trebuie plătită (chiar dacă nu v-a întrebat nimeni atunci când au fost cheltuiți acești bani). La cum arată investițiile în economie o să fie plătită din taxe, impozite, accize mai mari. Mai există varianta să le-o lăsăm cadou generațiilor viitoare. Asta pe lângă salarii mai mari în sectorul bugetar și pensii speciale”.
Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să angajeze în numele și în contul statului obligații de natura datoriei publice guvernamentale, printre altele, pentru finanțarea deficitului bugetului de stat și refinanţarea şi rambursarea datoriei publice guvernamentale. La nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene, la sfârșitul trimestrului I 2017, conform datelor publicate de Eurostat la data de 20 iulie 2017, România s-a situat pe locul 5 între statele membre UE cu cel mai scăzut nivel de îndatorare, după Estonia (9,2%), Luxemburg (23,0%), Bulgaria (28,6%) și Danemarca (36,7%).
Prognozele agenției de evaluare Fitch arată că datoria publică va crește până la 43,6% din PIB la finele lui 2019, de la 37,6% la sfârșitul anului 2016. În sfârșit, analiștii Fitch susțin că politica fiscală pe termen mediu este mai puțin clară, după schimbările politice de la sfârșitul lunii iunie.
Guvernul condus de Mihai Tudose a anunțat că are de gând să modifice Codul fiscal în 2018, dar, deocamdată, nu este clar, dacă acest plan este compatibil cu țintele sale fiscale, iar aceste modificări ar putea provoca tensiuni politice.
