Date îngrijorătoare de la INS. România este una dintre ţările europene cu cel mai ridicat ritm de îmbătrânire a populaţiei și una din ţările cu cele mai ridicate fluxuri de emigraţie

Institutul Național de Statistică (INS) publică date îngrijorătoare. Într-un comunicat instituția anunță date despre numărul pensionarilor și pensia medie lunară. Realitatea din spatele cifrelor este aceea că pensionarii sunt în creștere numerică, iar în viitor situația va fi din ce în ce mai gravă.

Concret, INS anunță că în viitor, procesul de îmbătrânire demografică va continua însă cu intensităţi diferite la nivel teritorial.

Astfel, pentru populaţia rezidentă în vârstă de 65 de ani şi peste este anticipată o creştere numerică continuă.  Ponderea populaţiei rezidente vârstnice în total populaţie rezidentă va creşte de la 17,2% la 29,7%, iar ponderea tinerilor se va reduce de la 15,5% la 12,9%.

În perspectiva anului 2060 indicele de îmbătrânire va fi de 231 vârstnici la 100 tineri, judeţul Gorj şi municipiul Bucureşti urmând a fi în acel moment zonele cele mai “îmbătrânite” cu ponderi de peste 38,0% din populaţia totală proiectată.

Premisele pesimiste ale unui dezechilibru demografic grav al ţării în viitor sunt deja vizibile, anticipând posibile consecinţe negative economice şi sociale în general, pe piaţa forţei de muncă, în aplicarea şi funcţionarea corespunzătoare a sistemului de pensii, a serviciilor de sănătate, în educaţie, în protecţia socială, în asigurarea echilibrului în cadrul balanţei de venituri şi cheltuieli bugetare ale statului, precum şi ale fiecărei gospodării a populaţiei, mai arată INS.

”România este una dintre ţările europene cu cel mai ridicat ritm de îmbătrânire a populaţiei. Asta este prima veste proastă. A două veste proastă e că suntem una din ţările cu cele mai ridicate fluxuri de emigraţie. Pleacă și tinerii şi cei în floarea vârstei. Cele două evoluţii vor avea un efect devastator asupra sistemului public de pensii. Trebuie repetat faptul că pensiile sunt plătite din taxele şi impozitele achitate de persoanele aflate în câmpul muncii în acel moment. Ele nu sunt plătite dintr-un fond care există şi care a fost construit de-a lungul timpului, ci din nişte bani cheltuiţi în secundă doi după ce CAS-urile sunt colectate de la populaţie. Şi asta are o importantă enormă pentru noi, viitorii pensionari, din mai multe puncte de vedere. Pe de-o parte pentru că pensia noastră va depinde de numărul tinerilor care vor fi în ţara în acel moment. Cu cât aceştia vor fi mai puţini, cu atât pensia noastră va fi mai mică. Pentru că pensia noastră nu o va plăti efectiv Statul, ci o vor plăti cei care vor munci atunci când ne vom pensiona noi! Paradoxul situaţiei este următorul: presupunând că astăzi, contribuţiile sociale cresc pentru toate lumea, ele nu vor avea niciun impact asupra pensiilor noastre viitoare. Şi asta pentru că ele vor mari fondurile necesare pentru plată pensiilor de astăzi, în vreme ce pensiile noastre viitoare vor depinde de contribuţiile plătite din acel moment. Care la rândul lor vor depinde de numărul de tineri care vor lucra atunci, de profesiile lor şamd”, a explicat un specialist citat de HotNews.