Veniturile medii ale pensionarilor actuali sunt de 1.180 lei, potrivit Casei Naţionale de Pensii Publice, putând varia în funcţie de vechime şi venituri. În anumite condiţii unii pensionari îşi pot pierde dreptul la pensie, după cum arată legea aflată în vigoare.
Concret, pensionarea anticipată şi cea anticipată parţială se poate obţine de către femei şi bărbaţi deopotrivă, dacă îndeplinesc condiţiile din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii.
Aceeaşi Lege a pensiilor interzice însă cumulul acestor tipuri de pensie cu anumite venituri. Dacă autorităţile descoperă că interdicţiile nu sunt respectate, dreptul la pensie e suspendat în ziua următoare momentului când au început să fie cumulate respectivele venituri.
În primul rând, cine e pensionat anticipat nu mai poate lucra în baza unui contract de muncă, veniturile salariale neputând fi câştigate cu cele din pensia anticipată/parţială.
De asemenea, nu se poate cumula salariul dintr-un raport de serviciu cu pensia anticipată/parţială. De exemplu, funcţionarul public nu mai poate continua munca şi primi şi pensie anticipată în acelaşi timp.
Pensia anticipată/parţială nu se poate cumula nici cu veniturile din activităţi în funcţii elective, exceptând indemnizaţia de consilier local/judeţean. De asemenea, nu se poate cumula nici cu veniturile obţinute din numirea în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului.
Cumulul este interzis şi cu veniturile obţinute de membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti. Pensia anticipată se poate obţine cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin opt ani mai mare decât stagiul complet de cotizare. Spre deosebire de pensia anticipată simplă, la pensionarea anticipată parţială e nevoie de un stagiu de cotizare ceva mai mic.
