Anul trecut a fost încălzirea pentru asociația culturală UDMR, prin tot felul de scandaluri în sport, cu un inutil circuit biciclistic denumit Ținutul Secuiesc și replici acide pentru minoritatea românească din zonele dominate administrativ de organizația etnică. O firmă chiar și-a trecut pe produse ca țară de origine Ținutul Secuiesc, lucru obligat să-l retragă după un proces, iar prin unele localități au fost date jos înscripțiile ilegale în maghiară.
Încălzirea, însă, a fost pentru acest an, ultimul înainte de alegeri. Și UDMR trebuie să arate ceva minorității pe care o păstorește, dacă din punct de vedere administrativ n-a reușit mare lucru.
Spre exemplu la Târgu Mureș, unde primarul Zoltan Soos (un muzeograf impus la conducerea Muzeului Județean de Istorie Mureș) a reușit să păcălească electoratul că este independent, apoi a scos carnetul de membru de partid. Evident UDMR. Și n-ar fi fost bai dacă ar fi reușit să se țină de promisiunile din campanie. Nici măcar una nu a bifat. Și cea mai importantă era reorganizarea primăriei, cea mai stufoasă la capitolul angajați la nivelul municipiului. Din contră, a angajat mai mulți oameni și n-a făcut decât să împartă oamenii pe entități juridice. Tot el a spus că românilor le va face un colț albastru de sărbători, dacă nu le place centrul din punct de vedere estetic (un kitsch pe sărăcie). Scuzele au venit în greață, fiind forțat de cei n consilieri personali pe care-i are. În fine, administrativ, omul n-a demonstrat ceva, dar a reușit să inscripționeze mașinile Poliției locale în maghiară, să pună plăcuțe bilingve și să intre în nenumărate scandaluri etnice.
Plăcuțe secuiești pentru măgulirea orgoliului
Actualitatea din acest an vine însă de la Miercurea Ciuc, unde primarul a organizat un concurs de proiecte (pentru că nu se putea prin Consiliul Local, după un eșec juridic) și a stabilit să revină la runele secuiești, un alfabet nerecunoscut de statul român. Și unul ciudat într-o localitate dominată de maghiari, dar doar 1% dintre ei s-au declarat secui. Aberația a fost atacată de Forumul Civic al românilor din Covasna, Harghita și Mureș.
Președintele organizației, Dragoș Burghelia, mi-a spus că nu e prima oară când se încearcă impunerea acestui mod de inscripționare. Prima oară s-a petrecut în 2010, când Consiliul Local din Miercurea Ciuc a realizat ce se vede în fotografia realizată de Rovas Foundation. Prefectul de Harghita a atacat HCL, iar după doi ani municipalitatea a fost pusă în genunchi de instanță și obligată să schimbe plăcuțele. Doi ani pentru o ilegalitate flagrantă.
Ei bine, la fel se anunță și acum, iar povestea va da bine pentru electoratul maghiar, care se simte cumva băgat în seamă. Electorat care nu o duce mai bine ca onor comunitatea românească, dar la orgoliu face bine. Și lupta orgoliilor anunță bătălii politice la nivel etnic pe care orice om normal dorește să le evite.
Cu un pas în trecutul sângeros din 1990
În final, cunoscut pentru conflictul etnic din 90, Târgu Mureș va găzdui pe 10 martie, din nou (după patru ani de pauză), un eveniment care se poate transformă într-o pată pe istoria orașului: Ziua Libertății Secuilor. Organizată de Consiliul Național Secuiesc, manifestarea se va desfășura în centrul urbei, iar participanții au anunțat că vor solicita din nou autonomia Ținutului Secuiesc.
Cam așa înțelege UDMR să joace în an preelectoral: cu bățul prin gard, pentru a trezi reacții etnice. Unele pentru vot, altele ale naționaliștilor care abia așteaptă să scoată tricolorul la luptă. Și totul pentru un ciolan gras pe care politicienii maghiar îl vor roade ca de obicei împreună cu politicienii români, la aceeași masă a puterii.
În urmă vor rămâne românii și maghiarii care vor înjura guvernarea încă patru ani. Apoi vor uita și o vor lua de la capăt.
