Salariile bugetarilor din România au explodat după 2015, pentru fiecare leu în plus câştigat în privat, funcţionarii publici încasând aproape 3 lei. Practic, aceste creşteri salariale ale funcţionarilor publici au sufocat investiţiile.
Funcţionarii publici au, în medie, salarii mai mari cu peste 1.500 de lei în comparaţie cu 2015 o creştere de mai bine de jumătate şi care a dus la un venit lunar net de peste 4.400 de lei în 2018, arată profit.ro, citând datele publicate de Institutul de Statistică.
Este a doua cea mai mare creştere dintre principalele ramuri de activităţi din economie, după sănătate şi asistenţă socială şi uşor în faţa tehnologiei informaţiilor.
De altfel, salariile birocraţilor sunt printre cele mai mari din ţară, după IT, industria petrolului, intermedieri financiare/asigurări, tutun şi transporturi aeriene.
În administraţie lucrau circa 203.000 de oameni în 2018, cu circa 3.000 peste nivelul din 2015. În această categorie intră, în principal, funcţionarii publici din administraţia centrală (ministere, Parlament, inclusiv demnitarii) şi locală (primării, consilii judeţene, poliţia locală) . Nu sunt incluşi angajaţii Ministerului Apărării (militarii), cei ai Ministerului de Interne (poliţiştii, jandarmii, ISU) şi cei ai serviciilor secrete (SRI, SIE), pentru care nu există date separate la Statistică. De altfel, includerea acestora în calcul ar arăta, probabil, salarii medii şi mai mari la stat.
Politica de creştere accelerată a salariilor bugetarilor a început înainte de guvernul Dăncilă, acesta menţinându-i ritmul alert, scrie economica.net.
La sfârşitul anului 2017, cheltuielile cu personalul angajat la stat arătau un spor de 22%. La sfârşitul primului an al guvernului Dăncilă, această cheltuială a avansat cu 23,7%. Ultima execuţie bugetară arată iar un avans impresionant, de 20,9%.
Pe urma acestei dinamici s-a ajuns la următoarea situaţii. La sfârşitul anului 2017 cheltuielile de personal ale statului erau de 8,3% din PIB, iar cele de capital, reprezentând investiţiile publice făcute de stat, erau de doar 2,3% din PIB. În 2018, sub guvernul Dăncilă, cheltuielile de personal au avansat la 9,1% din PIB, iar investiţiile la numai 2,5% din PIB.
Execuţia bugetară după numai opt luni din 2019 arată deja un 6,6% din PIB ocupat de cheltuielile cu angajaţii statului şi un anemic 1,2% ocupat de investiţiile publice, care, de obicei, înseamnă infrastructură.
Cheltuielile cu asistenţa socială, din care aproximativ 80% înseamnă pensii au plecat de la 11% din PIB în 2017 şi au scăzut la 10,7% din PIB în 2018, aşadar, aceste cheltuieli nu au ocupat un loc mai mare în economie, în detrimentul altora. Menţionăm că datoria publică a ţării a rămas constantă, la aproximativ 35% din PIB pe durata celor trei guvernări amintite.
