Creșterea gradului de educație financiară în România, șansa unui viitor mai bun

0
161

Câteva discuții din ultima perioada au avut loc în jurul ideii potrivit căreia în România nu investim suficient în instrumente sau produse financiare cu risc mai ridicat (și randament potențial pe măsură), decât depozitele bancare / conturi / planuri de economii. Acest lucru este cât se poate de adevărat.

Totuși, consider că principala problema a românilor în general este lipsa unui plan de economisire pe termen lung, acest aspect având implicații în nivelul avuției acumulate în comparație cu alte țări. Este adevărat că s-a creat un cerc vicios. Din cauza randamentului scăzut, investițiile mai puțin riscante nu impulsionează economisirea pe termen lung. Am întâlnit adesea, următoarea atitudine: “Pot face alte lucruri cu banii mei!”.

Așadar, oamenii se gândesc mai mult la ziua de astăzi și la ce pot cumpără acum din banii lor. Știm foarte bine că unul dintre principalii contribuitori la creșterea economică în România a fost consumul populației, iar în ultimii ani creșterea salariului minim și mediu pe economie a fost cu mult peste creșterea averii financiare ale populației. În mod normal, situația ar trebui să fie invers și să acumulăm o mare parte din ceea ce câștigăm în plus.

După o simplă analiză a unei statistici cu privire la activele financiare ale populației raportat la PIB, ajungem la o concluzie tristă – suntem săraci! În mod normal, orice persoană / familie ar trebui să economisească între 10% și 20% în mod lunar din veniturile curente pentru a tinde să își câștige independența financiară.

În România, ponderea activelor financiare acumulate de populație în PIB este cea mai mică din Europa, și anume de doar 58,7% (date: 2018). Ce include totalul activelor financiare? Depozite și conturi bancare, acțiuni listate și alte tipuri de participații, obligațiuni, asigurări, fonduri de investiții, fonduri de pensii, etc.

Ce arată acest nivel scăzut al activelor financiare în PIB în comparație cu alte țări europene? O mare parte din populație este sensibilă la pierderea veniturilor curente; o dependență ridicată de sistemul de pensii publice, sistem al cărui sustenabilitate pe termen lung oricum este pusă la îndoială având în vedere evoluția demografică, și nu numai.

Sursa datelor: Eurostat/Prelucrare – Andreea Gheorghe, CFA

Și oare cum am ajuns la această statistică tristă? Un sondaj realizat cu câțiva ani în urmă că către S&P legat de gradul de alfabetizare financiară (educație financiară) punea România într-o lumina nefavorabilă în comparație cu alte țări europene. Sondajul a fost realizat la scară globală și măsură gradul de alfabetizare financiră (educație financiară) al populației. Scorul obținut de România (de 22%) ne-a plasat la coada clasamentului, în comparație cu alte țări europene. Studiul poate fi accesat accesând studiul S&P

Andreea Gheorghe, CFA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here