Credite neperformante (NPL) de 944 miliarde euro. Românii, în topul rău-platnicilor din Europa

0
990

Într-un clasament european al ponderii creditelor neperformante în totalul creditelor acordate de băncile comerciale, România ocupă unul dintre primele locuri, alături de Bulgaria, Ungaria, Cehia, Croația, Italia, Irlanda și Portugalia.

Cei mai rău-platnici vin din Grecia și Cipru. La polul opus se află Marea Britanie, Finlanda, Suedia, Germania, Olanda, Franța, Belgia. Conform unei analize făcute de Bloomberg, băncile europene se confruntă cu o problemă importantă, care nu vrea să dispară: credite neperformante (NPL) de 944 miliarde euro (1.170 miliarde dolari), care împovărează bilanţurile lor. România este plasată în zona roșie.

Chiar dacă rata creditelor neperformante este în continuă scădere din 2013, suntem încă departe de media europeană. Rata NPL din UE a scăzut cu aproape un punct procentual în trimestrul al doilea din 2017, în ritm anual, ajungând la 4,6% din total împrumuturi. În România, rata NPL a scăzut de la un maxim istoric de 21,9% atins în decembrie 2013 până la o valoare de aproape trei ori mai mică într-un interval de patru ani, potrivit datelor Deloitte, ajungând mai jos de 8%. Numărul persoanelor fizice cu restanţe mai mari de 30 de zile la bănci şi instituţii financiare nebancare a scăzut cu 0,39% în noiembrie 2017, comparativ cu luna precedentă, ajungând la 666.381.

Neplata datoriilor reprezintă unul dintre riscurile sistemice identificate de Banca Națională a României. Principalii factori de risc pentru stabilitatea financiară sunt:

  • subcapitalizarea unui număr semnificativ de companii (276,4 mii de firme au un nivel al capitalului propriu sub nivelul reglementat, majoritatea având capital negativ), determinată în principal de înregistrarea de pierderi (217,3 mii de firme, totalizând pierderi de 33 miliarde lei în anul 2016), respectiv gradul ridicat de îndatorare în anumite sectoare;
  • creşterea obligaţiilor restante faţă de bugetul de stat (+5,9% în anul 2016);
  • capacitatea redusă de recuperare a creanţelor comerciale;
  • reintrarea fenomenului de insolvență pe un trend ascendent;
  • majorarea arieratelor bugetului de stat faţă de sectorul real (+9% în intervalul septembrie 2016 – septembrie 2017, la 223,1 milioane lei). Într-un sens mai larg, disciplina scăzută de plată din economie evidențiază vulnerabilități structurale.

Conform BNR, sunt trei motive pentru care această disciplină scăzută este mai periculoasă astăzi decât altădată:

  • reducerea vulnerabilităților din bilanțul băncilor (prin curățarea portofoliului de credite neperformante) nu are corespondent în reducerea vulnerabilităților din bilanțul firmelor;
  • vulnerabilitățile din bilanțul firmelor s-au permanentizat;
  • după încheierea acordului cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, o parte din reformele realizate pe durata acordului în ceea ce privește întărirea disciplinei la plată în economie (în special reducerea arieratelor) au fost inversate.

Problema este presantă în ţările cele mai afectate de criza datoriilor suverane. Grecia, care ar urma să iasă din programul de asistenţă financiară în august, domină lista împrumuturilor neperformante ca procentaj din totalul creditelor (situată undeva în intervalul 25-50% credite neperformante în total).

Economiştii avertizează că din cauza NPL este din ce în ce mai greu pentru bănci să împrumute bani, ceea ce le afectează câştigurile. Autorităţile europene încearcă să forţeze creditorii să vândă sau să deprecieze creditele neperformante, dar nu s-au pus de acord care este cea mai bună metodă. De exemplu, băncile italiene şi-au stabilit obiective privind reducerea NPL prin vânzarea portofoliilor sau deprecierea activelor.

Toate detaliile pe:

https://www.cotidianul.ro/romanii-topul-rau-platnicilor-din-europa/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here