COVID-19: se prefigurează o creștere bruscă a insolvențelor la nivel global

0
944
creștere bruscă a insolvențelor

La început, epidemia COVID-19 din China a afectat un număr limitat de linii de business – dar de atunci s-a transformat într-o pandemie globală. Repercusiunile sale au creat un dublu șoc – ofertă și cerere – care afectează un număr mare de industrii din întreaga lume. Această criză nu poate fi comparată cu alte crize din trecut întrucât toate au avut origini financiare (de exemplu, criza creditelor globale din 2008-2009, Marea Depresiune din 1929). Întrebarea nu mai este ce țări și sectoare de activitate vor fi afectate de acest șoc, ci mai degrabă cine va scăpa.

Șocul ar putea fi și mai violent în economiile emergente: pe lângă gestionarea pandemiei, care va fi tot mai dificilă, aceste economii se confruntă și cu scăderea prețului petrolului, precum și cu ieșirile de capital care au crescut de patru ori față de nivelurile lor din 2008.

În acest context, Coface prognozează că în 2020 se va înregistra prima recesiune economică globală după 2009, cu o rată de creștere de -1,3% (după + 2,5% în 2019). Coface estimează că 68 de țări vor intra în recesiune (față de numai 11 anul trecut), comerțul mondial va scădea cu 4,3% în acest an (după o scădere de -0,4% în 2019) și se va înregistra o creștere de 25% a insolvențelor (comparativ cu predicțiile de +2% din luna ianuarie 2020).

Cea mai mare creștere a insolvențelor din 2009 până în prezent: +25% în 2020

Riscul de credit al companiilor va fi foarte ridicat chiar și într-un scenariu optimist, în care activitatea economică repornește treptat în al treilea trimestru al anului și nu va exista un al doilea val de epidemie de coronavirus în a doua jumătate a anului 2020.

Citeste si  Se întâmplă! Cele 40 de milioane de euro promise de Guvern „pentru sprijinirea presei”, vor începe să curgă, în câteva zile, doar în conturile principalilor jucători din piaţa mass-media

Această tendință de creștere accelerată a insolvențelor ar urma să afecteze Statele Unite (+39%) și toate principalele economii din Europa de Vest (+18%): Germania (+11%), Franța (+15%), Regatul Unit (+33%), Italia (+18%) și Spania (+22%). Șocul ar putea fi și mai violent în economiile emergente: pe lângă gestionarea pandemiei, care va deveni tot mai dificilă, aceste economii se confruntă și cu scăderea prețului petrolului, precum și cu ieșirile de capital care au crescut de patru ori față de nivelul din 2008.

Volumul comerțului internațional va scădea pentru al doilea an consecutiv; va apărea o posibilă modificare a structurii comerțului internațional de bunuri?

Riscurile care planează asupra unei scăderi de 4,3% a comerțului mondial ca volum în 2020 sunt în scădere, deoarece numeroasele anunțuri de închidere a frontierelor nu sunt luate în considerare în modelul de prognoză al Coface (model bazat pe prețurile petrolului, costurile de transport, încrederea companiilor producătoare în Statele Unite și exporturile coreene ca variabile explicative).

Pe termen lung, criza COVID-19 ar putea avea consecințe și asupra structurii lanțurilor de valori globale. Principala sursă de vulnerabilitate a companiilor în contextul actual este dependența lor de un număr redus de furnizori aflați în câteva țări sau chiar într-o singură țară. Prin urmare, creșterea acestor numere pentru a anticipa posibile perturbări ale lanțului de aprovizionare va deveni o prioritate pentru companii.

Cele mai multe sectoare sunt afectate

Pentru întreprinderi, măsurile de izolare luate de guverne din peste 40 de țări pentru a stopa extinderea virusului COVID-19, reprezentând peste jumătate din populația lumii, au avut consecințe imediate.

Aceste măsuri au dus la un șoc de aprovizionare cum nu s-a mai observat în timpul crizelor majore anterioare. Șocul inițial nu s-a datorat unei crize financiare, ci este legat de economia reală: oamenii nu pot munci, iar companiile se confruntă cu perturbări ale aprovizionării intermediare de bunuri.

Citeste si  Cum este influențată valoarea afacerii de criza generată de Covid-19?

Turismul, hotelurile, restaurantele, afacerile pentru petrecerea timpul liber și transportul sunt sectoarea afectate grav, precum și aproape toate segmentele de distribuție specializate și majoritatea sectoarelor de producție (cu excepția industriei agroalimentare). Alte sectoare de servicii au fost mult mai puțin afectate precum telecomunicații, apă și canalizare.

Acest șoc de ofertă este însoțit de un șoc la fel de brutal la nivelul cererii. Mulți consumatori își anulează sau amână cheltuielile pentru bunuri și servicii. În plus, încrederea gospodăriilor este slăbită de impactul izolării.

Bunurile de consum durabile, cum ar fi vehiculele, vor fi probabil cele mai afectate de acest șoc. Alte cheltuieli, cum ar fi textile și îmbrăcăminte, precum și electronice, sunt, de asemenea, probabil reduse la aproape zero.

La celălalt capăt al spectrului, consumul de produse agro-alimentare și farmaceutice ar putea beneficia de această situație excepțională.

Consecințele politice ale pandemiei

Cea mai evidentă consecință a pandemiei pe termen scurt este exacerbarea tensiunilor geopolitice existente.

Nu poate fi exclus riscul unor noi valuri de măsuri protecționiste, care vizează în special sectoarele cheie ale noii ordini de sănătate și economie (de exemplu, limitarea exporturilor de produse agroalimentare și / sau farmaceutice, considerate vitale). Continuarea „războiului comercial” dintre SUA și China, care vizează sectoarele strategice, în special electronice, rămâne și ea o posibilitate. Acest lucru ar putea fi întărit de campania prezidențială din Statele Unite și / sau în cazul creșterii protestelor sociale într-una dintre aceste două țări.

COFACE_BAROMETRE_Q1-2020

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here