Sute de anunțuri de la persoane fizice din România umplu rețeaua de socializare, în care mii de tone de lemn din diferite specii de copaci se află la vânzare la prețuri derizorii. Acestea variază în funcție de cât de aproape de un codru se află vânzătorul.
Într-o zonă precum Târgu Mureș, lemnul se vinde cu minimum 130 de lei pe tonă sau metru cub, în timp ce în regiuni precum cea a Constanței, lemnul poate ajunge și la 300 de lei. În zona Olteniei, prețul mediu pentru o tonă de lemn este de 250 de lei, iar în Moldova, variază între 200 și 220 de lei, dacă ne luăm după anunțurile care sunt pe Facebook la ora actuală.
Furtul tot mai mare de lemn din pădurile României vine pe fondul crizei de lemn de foc cu care România s-a confruntat în ultimii ani, dar și din cauza unei legislații alambicate sau ușor interpretabile.
Platformele de anunțuri din România sunt și ele pline de astfel de postări în care vânzătorii de lemn roagă „seriozitate’ de la potențialii cumpărători. Așa se face că, pe aceste platforme, lemnul nu se vinde doar la metru cub, ci și cu remorca de minimum 5 metri cubi, dacă viitorul cumpărător are nevoie de cantități mai mari.
„Costul acestuia a crescut semnificativ şi comunităţile locale s-au zbătut pentru a obţine suficiente cantităţi pentru a-şi încălzi locuinţele pe timp de iarnă’, spunea David Gehl, investigator EIA (Environmental Investigation Agency), când au fost prezentate rezultatele anchetei privind defrisarile din Romania, făcute legal sau ilegal, cu girul autorităților locale.
În contextual sutelor de anunțuri peste care am dat, am dorit să discutăm și cu reprezentanții din domeniu. Potrivit lui Dorel Fechete, director al Asociației Administratorilor de Păduri din România, dacă vorbim de câteva mii de metri cubi de lemn tăiat ilegal și vândut, nici nu ar trebui să le dăm atenție celor care comit ilegalitățile.
„În condițiile în care în România se recoltează 18 milioane de metri cubi de lemn anual, cât credeți că înseamnă câteva mii de metri cubi? Să le acordăm atenție și să ne apucăm să-i descoperim ar însemna să cheltuim mai mulți bani și energie decât valoarea pierderii acestor cantități de lemn despre care vorbim’, a spus Fechete.
Cifrele de pe anul trecut arată că tăierile ilegale au însumat 100.000 de metri cubi.
„Și această cantitate este mică în comparație cu ce se recoltează. Ca să se tragă un semnal de alarmă, cantitatea tăiată ilegal ar trebui să fie undeva la 2-3% din ce se recoltează, dacă depășește 4-5%, deja începem să ne facem probleme’, a mai spus Dorel Fechete.
El precizează că puterea de regenerare a pădurilor din România este de 30 de milioane de metri cubi pe an.
Toate detaliile pe:
