Creșterea exponențială, de la an la an, a numărului de călători care trec prin Aeroportul Henri Coandă din București a condus la situația în care în fiecare zi se formează cozi interminabile la intrarea și la ieșirea din țară. Ultima extindere a aerogării a avut loc în 2012 și de atunci nu s-a mai făcut nimic. Anul acesta ar fi momentul, mai ales că finanțarea nu ar fi o problemă, pentru că ar putea fi asigurată din profitul record obținut în 2016.
Compania Națională Aeroporturi București ar putea construi de la zero un terminal care să rezolve supraaglomerarea ce exasperează pasagerii, dacă ar putea reinvesti profitul-record obținut anul trecut.
Anul trecut CNAB a avut venituri totale de aproape un miliard de lei (mai exact 911.662.620 lei) și un profit net, rămas după deducerea impozitului pe profit, de aproape 230 milioane de lei (229.691.520 lei). Acestea sunt datele preliminare, iar cifrele ar putea fi chiar mai mari, dacă ținem cont de aglomerația de sfârșit de an de pe cel mai mare aeroport din România.
Din acest superprofit, de 51,11 milioane de euro, CNAB ar fi putut construi un nou terminal, asemănător cu cel inaugurat în 2012. Lucrările la Terminalul Plecări au început în vara lui 2011, au durat 17 luni și au costat 52 milioane de euro. Noua aerogară are o suprafaţă de 19.600 mp, este echipată cu 52 de ghișee de check-in, opt porţi, opt ghişee self check-in și salon VIP în zona de îmbarcare.
Investiția a fost finanțată din fonduri proprii ale CNAB, cum s-ar fi putut întâmpla și în acest an. Numai că acum acest lucru nu mai este posibil pentru că, în încercarea disperată de a acoperi găurile la buget apărute din cauza majorărilor succesive de pensii și de salarii la stat, președintele PSD, Liviu Dragnea, a decis ca 90% din profitul fiecărei companii de stat să meargă în vistieria publică. Practic, nervii pasagerilor de la Otopeni sunt puși pe planul doi, după bugetari, pensionari și asistați social.
Din cauza creșterii accelerate a traficului, Aeroportul Henri Coandă a devenit neîncăpător. Potrivit datelor publice ale Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, în 2016, pe Băneasa și Otopeni s-a consemnat un număr-record de 10,99 milioane de pasageri şi 120,7 mii de mişcări de aeronave (aterizări şi decolări). Din total, pe Otopeni s-au înregistrat 10,98 milioane de pasageri şi 108,2 mii de mişcări de aeronave. Faţă de anul 2015, numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile Bucureştiului în 2016 a înregistrat o creştere demnă de invidiat, de 18,3%.
Evoluţia numărului de pasageri pe Aeroportul Henri Coandă depăşeşte tendinţa generală înregistrată la nivel european, în condițiile în care a fost consemnată și o creştere substanţială a numărului de mişcări de aeronave, de 11,2% faţă de 2015.
Anul trecut, 85% dintre pasagerii Aeroportului Henri Coandă au avut ca origine sau destinaţie aeroporturi din statele Uniunii Europene. În 2016, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti au operat 37 de companii aeriene, care au transportat pasageri către 92 de destinaţii.
În condițiile în care extinderea aerogării de la Otopeni se amână vrând-nevrând, asul din mâneca autorităților poate fi mutarea curselor interne la Băneasa. A recunoscut-o intr-un interviu, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.
Numai că, la doar la o zi după interviu, comisia de evaluare a ofertelor de la CNAB a descalificat ambele firme care își manifestaseră interesul pentru modernizarea aerogării de la Băneasa, ceea ce ar fi permis, la finalizarea lucrărilor, reluarea traficului de curse regulate pe cel mai vechi aeroport al Bucureștiului. Cursele interne ale Tarom s-au mutat de la Băneasa pe Otopeni în 2001, la dispoziția ministrului Transporturilor de la acea vreme, Miron Mitrea. Apoi, la peste zece ani distanță, Anca Boagiu a dat lovitura de grație pentru micul aeroport, când a dispus mutarea la Otopeni a curselor low-cost, prea zgomotoase pentru cei care-și construiseră vile în apropierea pistei.
