Conform ultimelor informaţii, Comisia Europeană doreşte să adopte bugetul fondului de recuperare a pagubelor produse de pandemie, fără Polonia şi Ungaria. Sunt luate în calcul mai multe opțiuni

0
1789

Nu a mai rămas suficient timp pentru a adopta bugetul de urgență pentru anul viitor, în urma veto-urilor exprimate de Polonia și Ungaria împotriva pachetul format din fondul de recuperare a efectelor crizei Coronavirus și bugetul Uniunii Europene pentru anii 2021-2027, în valoare de 1,8 trilioane euro. La sfârșitul săptămânii viitoare, la summitul șefilor de stat și de guvern ai țarilor membre ale Uniunii Europene, va trebui să se realizeze un compromis major pentru ca pachetul să fie adoptat. În caz contrar, nici bugetul multianual al Uniunii Europene şi nici fondul de recuperare nu pot intra în vigoare la timp, la 1 ianuarie, 2021.

Potrivit Parlamentului European, aflat sub preşedinţia Consiliului german, care este principalul negociator cu cele două țări care se opun, situaţia este extrem de delicată. Prim-ministrul maghiar, Viktor Orbán și cel polonez, Mateusz Morawiecki, au adoptat, în ultimele zile, poziţii ireconciliabile la care le va fi foarte greu să renunţe, spun diplomații.

În această situaţie, Polonia și Ungaria ar putea pierde foarte mulți bani. Cei doi șefi de guvern blochează pachetul format din fondul de recuperare a efectelor crizei Coronavirus și bugetul Uniunii Europene pentru anii 2021-2027, pentru că doresc ca alocarea acestor bani să nu se facă cu condiţia respectării principiilor fundamentale ale statului de drept, asa cum prevăd documentele, acum. Cei doi premieri mizează pe faptul că Uniunea Europeană va ceda, în cele din urmă, deoarece, în special, țările din sudul Europei depind urgent de aceşti bani. Până acum, însă, calculul acestora nu a funcționat. În afară de prim-ministrul sloven, Janez Janša, ceilalți 24 de șefi ai statelor membre ale Uniunii Europene sunt fermi în păstrarea condiţiilor convenite în luna iulie.

Pe de altă parte, Comisia Europeană încearcă să se coordoneze cu celelalte țări şi lucrează la adoptarea fondului de reconstrucție în valoare de 750 miliarde euro, fără acordul Poloniei și al Ungariei. În aceste condiţii, cele două ţări riscă să nu primească niciun ban din acest fond. Astfel, Polonia ar pierde subvenţii în valoare de 23,1 miliarde de euro iar Ungaria de 6,2 miliarde de euro. În raport cu producția economică a celor două ţări, aceste sume sunt foarte mari însă, mai presus de orice, acordarea ajutorului către celelalte 25 de state ar putea fi astfel, eliberată. În acest sens sunt testate mai multe scenarii cu scopul de a menține Polonia și Ungaria în afara acestui acord, „de jure” sau „de facto”.

Modelul preferat se bazează pe indemnizația de șomaj din Uniunea Europena, cunoscuta sub numele „Sure” (Sigur), decisă de state la începutul crizei. Astfel, ajutorul ar urma să fie asigurat prin garanții voluntare oferite din partea statelor si nu prin intermediul bugetului Uniunii Europene, așa cum s-a prevăzut anterior.

Polonia și Ungaria ar putea să opteze pentru a participa la program, dar, desigur, nu sunt obligate.Pe de altă parte, se spune că o astfel de participare nu ar avea sens, pentru cele doua țari. În acest caz, mecanismul statului de drept, pe care l-au respins, ar putea fi introdus conform planificării.

Această strategie ar putea să funcţioneze deoarece, spre deosebire de bugetul fondului de reconstrucție, mecanismul statului de drept nu trebuie adoptat în unanimitate. Prin urmare, ajutorul ar putea fi legat de respectarea mecanismului statului de drept doar pentru țarile care intra in program.

De asemenea, Comisia Europeană urmărește adoptarea fondului de recuperare, cu excepția Poloniei și Ungariei, în cadrul cooperării consolidate. Tratatele Uniunii Europene permit în mod explicit mai multor state să avanseze individual pe anumite domenii, însă comisia spune că înfiinţarea unui fond finanțat prin datorii este foarte dificilă.

A treia variantă este cea mai puţin fezabilă pentru ca această propune adoptarea fondului de reconstrucţie pornind la la modelul fondului European Stability Mechanism (ESM). Acesta este o organizație interguvernamentală, care funcționează în conformitate cu dreptul internațional public pentru toate statele membre ale zonei euro. Mecanismul a fost ratificat la data de 27 septembrie 2012 cu scopul de a oferi protecție permanentă zonei euro și acces imediat la programele de asistență financiară, pentru statele membre aflate în dificultate financiară. Capacitatea maximă de creditare a mecanismului este de 500 miliarde euro. Si această variantă are în vedere neincluderea celor două state care se opun prin veto, Polonia  şi Ungaria. Principala problemă a aceastei soluţii este reprezentată de faptul că nivelul datoriei statelor membre a crescut foarte mult.

În oricare dintre aceste scenarii, nu se va rezolva disputa privind cadrul bugetar 2021-2027. Fără un acord, Uniunea Europeană va trebui să înceapă anul viitor cu un buget de urgență care presupune o disponibilitate lunară, egală cu a douăsprezecea parte din bugetul Uniunii pe anul 2020. Cu toate acestea, potrivit Comisiei Europene, fără un nou cadru bugetar și din cauza ieșirii Marii Britanii din Uniune, ar putea fi disponibilă, pentru proiectele promise, o sumă între 135 şi 140 de miliarde de euro faţă de cele 166 miliarde planificate.

Aceste reduceri bugetare ar afecta foarte mult, atât Polonia cât și Ungaria, pentru că ar urma să fie tăiate şi ajutoarele structurale de care cele două ţări sunt interesate. Angajamentele de finanțare pentru noi proiecte structurale ar deveni aproape imposibile.

Dacă va fi necesar, Comisia Europeană va prezenta, la începutul anului 2021, o propunere de buget care să deschidă calea în acest sens, insa, din punct de vedere politic, este extrem de greu ca Polonia și Ungaria să fie ajutate să urmeze această cale.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here