Autoritățile române s-au ciocnit de un refuz din partea Comisiei Europene, în ceea ce privește o anumită problemă. CE le-a transmis autorităților o scrisoare, în care avertizează că se poate trece la o nouă etapă în procedura de infringement declanșată împotriva României pentru blocarea exporturilor de gaze, dacă Parlamentul aprobă obligația ca 70% din gaze să fie tranzacționate pe bursă.
Dezvăluirea a fost făcută de către Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în cadrul audierilor din comisia parlamentară de anchetă a activității ANRE.
Avertizarea CE a venit în contextul în care, pe 4 octombrie, Comisia de industrii și servicii din Camera Deputaților a avizat pozitiv legea de aprobare a OUG 64/2016, iar unul dintre amendamentele votate instituie obligația ca 70% din gaze să fie tranzacționate pe bursa OPCOM.
„Există o scrisoare, ne-a fost prezentată neoficial de operatorul de transport, care avea o relație directă cu comisarul, în care se precizează că anumite elemente din ordonanța 64 aprobate în ședința comisiei din 4 octombrie ar contraveni unor obligații potrivit cărora statele membre trebuie să participe la piața comună internă prin facilitarea demersurilor de tranzacții transfrontaliere. Stabilirea unui coeficient cert, mare, consideră dânșii, adică 70% pentru tranzacționarea obligatorie, ar duce la imposibilitatea tranzacționării transfrontaliere, deci practic împiedică exportul”, a spus Havrileț, răspunzând la întrebarea deputatului PNL Lucian Bode.
El a amintit că Executivul european a declanşat deja procedura de infringement împotriva României pe această temă.
“România are deja o cauză la Curtea Europeană de Justiţie privitoare la acest lucru, iar în această scrisoare se menţionează faptul că, în cazul în care România nu trece la o altă soluţie – pentru că dezvoltarea pieţei gazelor este foarte importantă şi există o propunere, respectiv utilizarea punctului virtual de tranzacţionare pentru titluri de transfer, care ar fi o soluţie mai bună decât stabilirea unui procent, care până la urmă este un procedeu oarecum în afara experienţei – această scrisoare atrage atenţia că se poate trece la următorul pas cu privire la acţiunea de infringement”, a susţinut preşedintele ANRE.
În cadrul audierilor de joi, Havrileţ a mai fost întrebat de Lucian Bode de ce crede că, după patru ani în care Parlamentul a aprobat şi a lăudat rapoartele de activitate ale ANRE, în acest an raportul a fost respins.
Havrileţ a arătat că momentul care a declanşat disensiuni între reglementator şi parlamentari a fost 1 aprilie 2017, când piaţa gazelor a fost complet liberalizată, iar o altă cauză care a stârnit nemulţumiri din partea Legislativului a fost faptul că ANRE nu a fost de acord cu anumite elemente din ordonanţa 64.
“Acesta este primul an când ANRE nu mai fixează preţurile de achiziţie a gazelor, ci doar verifică dacă costurile de achiziţie a gazelor sunt în concordanţă cu preţul din piaţă, adică au fost făcute la preţuri medii ponderate”, a arătat oficialul ANRE.
Potrivit acestuia, dacă preţul de achiziţie a gazelor era de 60 de lei pe MWh înainte de 1 aprilie, momentul liberalizării, acesta a crescut la 67 de lei în timpul verii şi la 71-72 de lei pe MWh pentru gazele cu livrare la iarnă.
Havrileţ a arătat că, dacă nu ar fi avut loc liberalizarea, preţurile ar fi crescut şi mai mult: “Dacă piaţa nu s-ar fi liberalizat la 1 aprilie, calendarul arăta că preţul ar fi trebuit să fie acum 78 de lei pe MWh”.
Aceasta a dus la o creştere de preţ pentru consumatorul final de 4-6% la nivelul anului gazier 2017-2018, a mai spus Havrileţ.
La finele lunii septembrie, vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă, a declarat că preţul final al gazelor pentru consumatorii casnici ar trebui să crească cu 6% în trimestrul al patrulea al anului, ca urmare a condiţiilor din piaţă. Ulterior, Havrileţ a precizat că decizia va fi luată spre finalul lunii octombrie, urmând ca scumpirea să intre în vigoare de la 1 noiembrie.
