Raluca Moroșanu a trecut în numai câteva luni de la statutul unui magistrat cunoscut mai ales în lumea juridică la unul dintre cele mai vizibile nume din justiția română. Judecătoare la Secția I Penală a Curții de Apel București, cu 26 de ani de magistratură, Moroșanu a înfruntat public conducerea instanței, a vorbit despre presiuni și o atmosferă pe care a descris-o drept „toxică”, a fost ulterior recuzată din două dosare, iar acum conflictul a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Dosarul său, Morosanu v. România, cu numărul 17823/26, a trecut de etapa de admisibilitate, potrivit declarațiilor magistratei. Raluca Moroșanu susține că scoaterea sa din două cauze, după declarațiile publice făcute despre problemele din justiție, i-a încălcat drepturile garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Urmează judecarea plângerii pe fond, iar deznodământul ar putea depăși situația personală a magistratei: în discuție este și cât de departe poate merge libertatea de exprimare a unui judecător atunci când vorbește despre probleme din interiorul sistemului judiciar.
Raluca Moroșanu are 26 de ani în magistratură, dintre care 19 la Curtea de Apel București
Raluca Moroșanu este judecătoare la Secția I Penală a Curții de Apel București și are, potrivit propriei prezentări, 26 de ani de magistratură, dintre care 19 petrecuți la Curtea de Apel București. Cariera sa nu s-a limitat însă la activitatea din sala de judecată.
Timp de aproape 15 ani, a fost formator la Institutul Național al Magistraturii și la Școala Națională de Grefieri, experiență pe care chiar ea a invocat-o atunci când a decis să vorbească public despre situația din instanță.
Înainte de scandalul care a propulsat-o în centrul atenției publice, numele său apăruse în mai multe dosare penale intens mediatizate. Însă momentul care i-a schimbat radical profilul public s-a produs pe 11 decembrie 2025.
Momentul în care Raluca Moroșanu a înfruntat conducerea Curții de Apel București
Curtea de Apel București convocase o conferință de presă după apariția documentarului Recorder despre problemele din justiție. Conducerea instanței urma să răspundă acuzațiilor apărute în spațiul public.
Numai că evenimentul a luat o direcție neașteptată.
Raluca Moroșanu a intervenit chiar la începutul conferinței și a declarat că îl susține pe colegul său Laurențiu Beșu și că afirmațiile acestuia despre situația din instanță sunt adevărate.
„Suntem terorizați pur și simplu cu acțiuni disciplinare”, a afirmat judecătoarea.
Moroșanu a vorbit despre o atmosferă „toxică și încordată” și a susținut că o parte dintre colegii săi împărtășesc nemulțumirile exprimate de ea.
Intervenția a fost cu atât mai neobișnuită cu cât s-a produs în interiorul instituției și chiar în fața conducerii pe care magistrata o critica.
Interviul Recorder care avea să fie folosit ulterior împotriva ei
Câteva zile mai târziu, Raluca Moroșanu a acordat un amplu interviu Recorder în care și-a dezvoltat acuzațiile.
A vorbit despre modul de conducere al Curții de Apel București, despre presiunile resimțite de magistrați, despre volumul de muncă și despre mesajele transmise judecătorilor în cadrul unor activități de formare.
Una dintre afirmațiile care avea să capete ulterior o importanță neașteptată privea atitudinea față de inculpați. Judecătoarea susținea că magistraților li se spune să fie „oameni” și să înțeleagă problemele inculpaților.
Declarațiile au avut însă și consecințe profesionale directe.
Raluca Moroșanu, scoasă din două dosare după declarațiile publice
În decembrie 2025 și ianuarie 2026 au fost formulate cereri de recuzare împotriva judecătoarei.
Acestea au fost admise, iar Raluca Moroșanu a fost înlăturată din completurile care judecau două cauze.
Potrivit magistratei, motivarea a fost, în esență, că declarațiile sale ar ridica semne de întrebare asupra imparțialității față de inculpați.
„Cererile de recuzare au fost admise cu motivarea, în esență, că aș fi lipsită de empatie față de inculpați și deci nu pot fi imparțială”, a explicat ulterior Moroșanu.
Problema pe care judecătoarea o ridică este însă mai amplă decât cele două dosare.
Dacă declarațiile sale pot justifica recuzarea într-o cauză, argumentează ea, același mecanism ar putea fi folosit din nou împotriva sa.
De ce a reclamat Raluca Moroșanu România la CEDO
În aprilie 2026, judecătoarea a decis să se adreseze Curții Europene a Drepturilor Omului.
Plângerea vizează trei încheieri prin care au fost admise cererile de recuzare formulate împotriva ei în decembrie 2025 și ianuarie 2026.
Moroșanu invocă articolele 6, 10 și 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil, libertatea de exprimare și dreptul la un remediu efectiv.
În iulie, magistrata a anunțat că plângerea a trecut de etapa de admisibilitate și că dosarul a fost înregistrat sub numărul 17823/26 – Morosanu v. România.
Acest lucru nu înseamnă că Raluca Moroșanu a câștigat procesul împotriva statului român. CEDO urmează să analizeze fondul plângerii, iar durata procedurii nu poate fi estimată în acest moment.
Aproape 500 de hotărâri pronunțate după recuzări
Există însă un detaliu care complică și mai mult povestea.
Raluca Moroșanu spune că, din perioada în care au fost admise cererile de recuzare și până în prezent, a pronunțat aproape 500 de hotărâri în alte cauze.
Cu alte cuvinte, îndepărtarea sa a vizat cele două dosare respective, nu capacitatea generală de a continua activitatea de judecător.
Magistrata folosește însă episodul pentru a ridica o problemă de principiu: declarațiile publice făcute de un judecător despre funcționarea sistemului pot deveni ulterior argument pentru contestarea imparțialității sale?
Răspunsul pe care îl va da CEDO poate deveni important inclusiv din perspectiva libertății de exprimare a magistraților.
Raluca Moroșanu a sesizat CJUE într-o cauză importantă privind fugarii
Procesul de la Strasbourg nu este prima situație în care numele Ralucăi Moroșanu ajunge în legătură cu o instanță europeană.
Judecătoarea a sesizat anterior Curtea de Justiție a Uniunii Europene într-o problemă privind executarea mandatelor europene de arestare.
CJUE a stabilit, în urma sesizării, o regulă cu implicații importante: o instanță dintr-un stat membru nu poate refuza executarea unui mandat european de arestare și să preia ea însăși executarea pedepsei fără consimțământul statului care a emis mandatul.
Hotărârea are relevanță pentru mecanismul prin care statele UE cooperează atunci când o persoană condamnată într-o țară se află pe teritoriul alteia.
În spațiul public românesc, problema este extrem de sensibilă tocmai din cauza cazurilor unor condamnați care au părăsit România și pentru aducerea cărora autoritățile române au inițiat proceduri judiciare în alte state.
Este importantă însă distincția: Raluca Moroșanu nu a decis personal situația tuturor fugarilor români. Sesizarea formulată de instanța sa a determinat CJUE să clarifice o regulă juridică europeană care poate avea efecte în astfel de cauze.
Judecătoarea care l-a condamnat definitiv pe Dan Diaconescu
Cariera Ralucăi Moroșanu include și dosare care au dominat ani întregi agenda publică din România.
Unul dintre cele mai cunoscute este cel al fondatorului OTV, Dan Diaconescu.
În martie 2015, completul Curții de Apel București format din judecătoarele Raluca Moroșanu și Adina Adriana Radu l-a condamnat definitiv pe Dan Diaconescu la 5 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru șantaj.
Pedeapsa pronunțată în apel a fost mai mare decât cea primită inițial.
În același dosar au fost condamnați și alți doi inculpați, Petru Dorel Pârv și Mihai Ghezea.
Este unul dintre episoadele care arată că Raluca Moroșanu nu a devenit o figură relevantă în sistemul judiciar odată cu conflictul izbucnit la sfârșitul anului 2025. Ea judecase cu mult înainte dosare penale cu expunere publică majoră.
Și Nicușor Constantinescu a ajuns în fața Ralucăi Moroșanu
Un alt dosar cunoscut este cel al fostului președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu.
În 2014, Moroșanu a respins contestația formulată de acesta împotriva arestării preventive. La acel moment, fostul lider al administrației constănțene se afla în Statele Unite pentru proceduri medicale.
Nicușor Constantinescu avea să fie ulterior condamnat în mai multe dosare penale.
Astfel de cauze conturează profilul profesional al unui magistrat specializat în penal care a lucrat timp de aproape două decenii la una dintre cele mai importante instanțe din România.
„La Curtea de Apel e și mai rău”
După explozia publică din decembrie 2025, Raluca Moroșanu nu a revenit la tăcere.
În februarie 2026, într-un interviu acordat TVR Info, judecătoarea a afirmat că situația de la Curtea de Apel București nu se îmbunătățise.
Ea a reclamat inclusiv introducerea unor restricții privind accesul la ECRIS, sistemul informatic intern folosit pentru gestionarea dosarelor, susținând că judecătorilor le fusese limitat accesul la informațiile din afara propriilor secții.
În opinia sa, măsura îngreuna activitatea magistraților.
Declarațiile trebuie privite însă ca acuzațiile și evaluările formulate de Raluca Moroșanu, nu ca fapte stabilite definitiv de o autoritate independentă.
De la o conferință de presă la Morosanu v. România
În mai puțin de un an, traseul public al Ralucăi Moroșanu a trecut prin mai multe episoade neobișnuite pentru un magistrat aflat în funcție.
A criticat public conducerea propriei instanțe. A acordat un interviu în care a vorbit despre ceea ce consideră a fi disfuncționalități grave în justiție. Declarațiile sale au fost ulterior invocate în cereri de recuzare. A fost scoasă din două cauze. Iar apoi a decis să reclame România la Strasbourg.
În tot acest timp, a rămas judecătoare și a continuat să pronunțe hotărâri.
Cazul său a ajuns astfel să pună față în față două principii esențiale pentru funcționarea justiției: obligația magistratului de a păstra aparența de imparțialitate și dreptul acestuia de a vorbi despre probleme de interes public din interiorul sistemului.
De data aceasta, răspunsul nu va mai veni din Curtea de Apel București.
Va veni de la Strasbourg.
