China este pe cale să piardă complet piaţa Europei Centrale și de Est

0
1108

Bulgaria este ultima țară din Europa Centrală și de Est (CEE) care îşi arată ostilitatea față de China. Este ştiut faptul că, de curând, au apărut o serie de fotografii compromiţătoare în care prim-ministrul bulgar, Boïko Borissov, pare să doarmă având o armă și teancuri de bani, pe noptieră. Se pare că fotografiile au fost realizate cu ajutorul unei drone furnizate adversarilor săi politici, de guvernul chinez, cu toate că Boïko Borissov este cel care a găzduit, la Sofia, în 2018, summit-ul China-CEE, în pofida presiunilor făcute de Uniunea Europeană pentru a nu face acest lucru.

În Republica Cehă, consiliul municipal al oraşului Praga și-a încheiat relația de înfrăţire cu Beijing-ul, în luna octombrie 2019, în favoarea unui parteneriat cu orasul Taipei. Președintele senatului ceh a anunțat, ulterior, că are în plan, pentru luna august, efectuarea unei vizite în Taiwan, gest considerat de oficialii chinezi ca fiind sfidător la adresa țarii lor.
În luna mai 2020, ministrul de externe lituanian a cerut ca Taiwanul să fie primit, din nou, în Organizația Mondială a Sănătății, iar oficialii CEE s-au numărat printre semnatarii unei scrisori de protest împotriva introducerii legislației de securitate națională a Chinei, în Hong Kong.
Această schimbare se întâmplă după un deceniu de cooperare între China și Europa Centrală si de Est, inițiativa care a purtat numele „17 + 1”. Cooperarea a început în luna aprilie 2012, cu o întâlnire care a avut loc la Varșovia între premierul chinez, de atunci, Wen Jiabao și reprezentanții a 16 țări din CEE, printre care 11, membre ale Uniunii Europene. În cadrul întâlnirii, premierul chinez a promis, investiții în infrastructură pentru a stimula dezvoltarea economiilor regionale. În schimb, cele 16 state au promis Chinei acces ieftin pe piețele europene. Înţelegerea a fost prinsă în strategia de infrastructură a Chinei, care a fost lansată în anul următor. Când s-a alăturat şi Grecia, în anul 2019, importanța politică a alianței devenită acum „17 + 1”, a crescut şi mai mult.
În ianuarie 2020, președintele chinez Xi Jinping a anunțat că ţara sa va găzdui viitoarele reuniuni anuale ale „17 + 1”, înaintea premierului, Li Keqiang, în speranţa de a normaliza relațiile intrate în impas.

Țările CEE au început deja procesul de distanțare socială faţă de Beijing iar pandemia coronavirusului nu a făcut altceva decât să il accelereze. Există numeroase motive care au dus la actuala stare de fapt însă trei dintre acestea ies în evidență.

În primul rând, China nu şi-a îndeplinit promisiunile generoase de investiţii de amploare în regiune. Investițiile chineze, directe în Uniunea Europeană au atins în anul 2016 o valoare de 43 miliarde de dolari SUA, după care, în 2019, au scăzut pană la nivelul atins în anul 2012. În 2020 se aşteaptă că nivelul investiţiilor chineze să fie și mai scăzut.
După ani de reuniuni ale „17 + 1”, politicienii din Europa Centrală de Est și-au dat seama că acestea au contat mai mult pentru omologii lor chinezi fiind mai degrabă oportunități foto decât discuții cu rezultate semnificative. Albumele foto de la aceste evenimente, au fost menite să promoveze, acasă, cariera liderilor chinezi, mai degrabă decât să dezvolte inițiative reale în regiunea CEE.
Președintele ceh, Milos Zeman, unul dintre cei mai pro-chinezi dintre politicienii regiunii, a subliniat lipsa investițiilor efective ca motiv pentru amânarea summitului „17 + 1” programat pentru luna aprilie. Oficial, s-a spus că summitul a fost amânat din cauza pandemiei de coronavirus, dar, se pare, că acesta nu va mai avea loc.

În al doilea rând, frustrarea crescândă legată de marginalizarea pe care o resimt, a determinat țările CEE să se gândească mult mai profund asupra identității lor, politice. În special, recentul val de proteste din Hong Kong a readus amintiri despre propria luptă pe care au dus-o, cu 30 de ani în urmă, împotriva controlului sovietic.

În iulie 2019, președintele slovac, Zuzana Čaputová, i-a adresat critici aspre ministrului chinez de externe, Wang Yi, cu ocazia vizitei acestuia, pentru tratamentul la care sunt supuşi activiștii și avocații pentru drepturile omului în Republica Populară Chineză.

O lună mai târziu, diplomații chinezi din Letonia au fost cenzurați pentru că au atacat o adunare de oameni care se solidarizau cu protestatarii din Hong Kong.

Chinei nu i-au căzut, deloc, bine aceste critici. La Praga, de exemplu, un grup de „patrioți chinezi”, autodeclarați, au vandalizat Zidul original, Lennon, cu graffiti, pentru a sărbători 70 de ani de la fondarea Republicii Populare Chineze.

În al treilea rând, țările din CEE s-au ferit de riscurile politice asociate cu apropierea lor de China, pe fondul criticilor crescute, în ultimii ani, din partea Uniunii Europene și a SUA. Pentru unii, această reevaluare a fost asociată cu războiul rece tehnologic dintre SUA și China. În urma presiunilor exercitate de la Washington, Polonia, Republica Cehă, România și Estonia au declarat ferm că vor interzice companiei chineze, Huawei, să participe la construcţia rețelelor naţionale, 5G.
În mai 2020, România a anulat contractul încheiat cu o companie chineză pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei nucleare de la Cernavodă.

În Letonia, percepția unei „alianțe din dragoste” între Moscova și Beijing, a determinat serviciile de informații să declare China ca fiind o amenințare la adresa securității naționale.

În aceste condiţii, viitorul relațiilor Chinei cu Europa Centrală şi de Est, nu arată, deloc, încurajator. La videoconferința dedicată cooperării internaționale „Belt and Road”, care va fi organizată în iunie 2020, în afară de Serbia, Ungaria și Grecia, ceilalți membri ai „17 + 1” au refuzat să participe. Prin urmare, se pare că relaţiile Chinei cu cele 17 țări Central şi Est Europene ar putea să se diminueze dramatic.

Inițiativa „Belt and Road” este probabil să devină un proiect mult mai slab care va viza doar achiziții strategice (cum ar fi hub-urile de infrastructură, energie și tehnologie) pentru a răsplăti ţările care s-au dovedit a fi, cu adevărat, prietene, Chinei.

In ultimii opt ani, tările din Europa Centrală și de Est au fost extrem de pozitive la iniţiativele chineze, însă, acum, ca întreaga Uniune Europeană, ele consideră că Beijingul reprezintă o amenințare. Este puțin probabil ca guvernul chinez care este din ce în ce mai preocupat de stabilitatea propriului regimului, să poată face mai mult pentru a recupera pierderile înregistrate în urma multiplelor oportunități ratate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here