Nuclearelectrica a decis scoaterea controlată din funcțiune a Unității 1 de la centrala nucleară de la Cernavodă, măsură care va intra în vigoare marți dimineață, 28 iulie 2026, și va duce la deconectarea reactorului de la Sistemul Energetic Național. Decizia vine în contextul unui debit extrem de redus al Dunării, la un nivel descris de companie drept fără precedent, pe fondul secetei severe care afectează bazinul fluviului.
Compania a transmis că oprirea se face în baza procedurilor aplicabile în situații de secetă severă și a celor mai recente prognoze realizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. În astfel de episoade, operatorul centralei verifică atent parametrii operaționali și intervine înainte ca nivelul apei să se apropie de limitele admise pentru exploatare, tocmai pentru a păstra marjele de siguranță necesare funcționării.
Cu alte cuvinte, oprirea nu este una generată de o avarie, ci de un mecanism preventiv, activat atunci când condițiile hidrologice pun presiune pe funcționarea instalațiilor. Nuclearelectrica spune că mai multe măsuri pot fi luate în funcție de evoluția Dunării, inclusiv oprirea unei unități sau, în scenariul în care situația s-ar agrava și nu s-ar modifica, a ambelor reactoare de la Cernavodă.
Prognozele hidrologice pun presiune pe producția de energie
Estimările INHGA indică pentru intervalul 26 iulie, ora 07:00 – 2 august, ora 07:00, o scădere a debitului Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, până la 1.600 metri cubi pe secundă. Nivelul este mult sub mediile multianuale ale lunilor iulie și august, care se situează la 4.700, respectiv 4.300 metri cubi pe secundă.
În aval de Porțile de Fier, debitele sunt prognozate în general staționare, cu o ușoară tendință de scădere. Pentru un obiectiv energetic complex precum Cernavodă, aceste date contează direct, întrucât centrala depinde de resursa de apă pentru răcire și pentru menținerea parametrilor de operare în limitele de securitate stabilite.
Un astfel de episod are efecte dincolo de perimetrul centralei. O reducere temporară a producției nucleare poate apăsa pe mixul energetic național, mai ales într-o perioadă în care consumul este influențat de temperaturi ridicate și de ritmul activității economice. În funcție de durată, pot apărea ajustări în piața de energie, iar presiunea se poate transmite în costurile de achiziție pentru furnizori.
Nuclearelectrica a subliniat că menținerea Unității 1 în stare oprită sigură nu afectează securitatea nucleară, personalul sau mediul. Mesajul vine să tempereze eventualele îngrijorări legate de o oprire într-un moment marcat de condiții hidrologice excepționale, dar și să confirme că măsura se înscrie în procedurile standard ale exploatării unei centrale nucleare.
Cel mai scăzut debit înregistrat în ultimele decenii
Contextul este unul sever și pentru că situația actuală se apropie de repere istorice. Administrația Națională Apele Române a arătat recent că cel mai mic debit al Dunării la intrarea în țară a fost consemnat în 1985, când fluviul coborâse la 1.400 metri cubi pe secundă. Prognoza actuală, la 1.600 metri cubi pe secundă, arată cât de strânsă este marja de siguranță în acest moment.
În termeni economici, seceta și scăderea debitelor fluviale creează riscuri care depășesc sectorul energetic. Ele pot afecta transportul pe apă, agricultura, industria dependentă de apă și chiar planificarea investițiilor în infrastructura critică. Pentru compania de stat care operează centrala de la Cernavodă, astfel de episoade înseamnă, înainte de toate, costuri de adaptare operațională și o atenție sporită asupra disponibilității capacităților de producție.
Decizia Nuclearelectrica arată, în același timp, cât de vulnerabilă poate deveni infrastructura energetică în fața fenomenelor climatice extreme. Într-o perioadă în care România mizează pe producția internă pentru echilibrarea pieței, orice reducere a unei surse stabile de energie are ecou în lanț, de la sistemul electroenergetic până la furnizorii care își calibrează achizițiile în funcție de producția disponibilă.
