Cenzura din Radio Romania modifica votul la Malul Marii Negre. Studiu de Caz -Radio Vacanta- locul unde un manager de radio matrafoxat-platit din taxele romanilor cu 12000 ron lunar- se fotografiaza in costum de politist si incalca orice norma a profesiei… Jocuri de putere locala unde cenzura tine tinerii jurnalisti departe de profesie…

2
5139
Cenzura din Radio Romania

În timp ce îi hăituiesc pe jurnaliștii care denunță neregulile din Radioul Public, unii dintre păstorii acestui mamut mass-media se uită liniștiți cum independența editorială este călcată în picioare.

Este de notorietate cazul jurnaliștilor Alexandru Rusu și Cătălin Gomboș, târâți, de jumătate de an, prin tot felul de comisii disciplinare, pentru că ar fi denunțat cenzura din Societatea Română de Radiodifuziune. Adică din radioul de stat, cel căruia îi plătiți celebra taxă radio-tv.

Și ai cărui șefi se jură pe roșu (un roșu frumos, roșu PSD, veți vedea…) că nu există cenzură.

Ba există cenzură!

”La Radio România nu există cenzură. Radioul public funcționează, ca orice instituție media, după proceduri editoriale corect implementate și riguros respectate.” Așa scria Serviciul de Comunicare al Societății Române de Radiodifuziune, într-un răspuns adresat jurnalistului Cătălin Tolontan, în cazurile Rusu-Gomboș.

Sub maculatura comunicatelor oficiale, însă, cenzura se extinde ca un mucegai peste organismul putred al unuia dintre studiourile regionale de la radioul de stat.
Vorbim de Radio Constanța, mai cunoscut de ascultătorii de o anumită vârstă ca Radio Vacanța.

Postul condus de managerul Daniel Sîrbu a cenzurat pe față, în campania electorală pentru alegerile locale din 2016, în favoarea PSD.

Povestea este simplă: la mijlocul campaniei electorale, conducerea stației, reprezentată de managerul Daniel Sîrbu și editorul Victorina Oancea, a blocat difuzarea unui comunicat emis de PNL, care conținea o serie de acuzații la adresa PSD. Ceva banal pentru o campanie electorală.

Foarte interesant este că Radio Constanța ar putea să fi determinat în acest mod soarta alegerilor pentru Consiliul Județean. Șefia Consiliului a fost câștigată de PSD, care a avut un avans de numai 156 de voturi față de PNL. Diferența este microscopică, adică 0,06% și nu este exclus ca tocmai știrea cenzurată să fi înclinat această balanță extrem de fragilă.

Cum se fură alegerile cu ajutorul presei de stat

Anunțul Ministrului de Interne că secțiile de votare vor fi supravegheate, din această iarnă, cu camere de supraveghere a stârnit entuziasm în rândul publicului care înțelege rostul democrației. În același timp, de prin unele unghere s-a auzit o fojgăială nemulțumită.
”Alegerile vor fi mult mai corecte, se va fura mult mai puțin”, și-au spus oamenii de bună-credință. Ce nu știau ei este că alegerile pot fi furate chiar înainte să aibă loc. Și că nu trebuie nimic din recuzita Mission Imposibile.

Este, însă, nevoie, de o doză uriașă de tupeu și, foarte probabil, de o părere extrem de proastă despre procurori.

Pentru că mecanismul implică încălcarea grosolană a legii, cu accente caricaturale, ca în desenele animate în care șoricelul fură jambonul uriaș cu care îl mai și pocnește, în treacăt, peste mutră, pe motanul buimac, pus degeaba să apere frigiderul.

Iată, așadar, pe scurt, rețeta furtului în alegeri, folosind drept pontoarcă radioul căruia îi dați bani, lună de lună, ca să vă ferească, printre altele, de hoții de toate neamurile. Probabil că mai sunt și alte variante, dar noi avem plăcerea să vă prezentăm stilul Radio Constanța, by Daniel Sîrbu&Victorina Oancea:

1. Pe 14 mai, în toiul campaniei electorale, redactorul de serviciu Gabriel Afuz primește de e-mail-ul de serviciu un comunicat de la PNL Constanța, care conținea o serie de acuzații la adresa PSD Năvodari. Limbajul era, însă, decent.

2. Redactorul înregistreză știrea pentru buletinul electoral din acea seară, conform regulilor prestabilite.

3. La scurt timp, este sunat de editorul coordonator Victorina Oancea și i se cere, insistent, să elimine știrea din buletin și să nu o mai difuzeze. Motivul (sau, mai bine spus, pretextul): Radio Constanța nu trebuie să medieze astfel de atacuri între partide. Gabriel Afuz protestează, dar este nevoit, totuși, să se conformeze.

4. Managerul Daniel Sîrbu, care primise și el, separat, comunicatul PNL, îl redirecționează tot către redactorul de serviciu. Acesta îi răspunde: ”Bună ziua, avem deja comunicatul, dar Victorina a spus să scot știrea din buletin și să n-o difuzez. Gabi.”

5. Reacția managerului, care tocmai a fost informat despre interzicerea unei știri pe post, în campania electorală: ”Ok, eu doar le trimit. Voi faceți politica editorială.” Dacă răspundea ”Hai, că țin eu de șase!” ar fi fost același lucru.
Noapte bună, democrație.

radio-1 radio-2 radio-3

Să fie acesta un episod izolat?

O mai fi cenzurat Radio Constanța? Ca să aflăm răspunsul, ne întoarcem, puțin, la Serviciul de Comunicare de care vorbeam mai sus.

”Mai mult decât atât, orice suspiciune de afectare a actului editorial poate fi sesizată Consiliului de Onoare de către orice jurnalist , în baza statutului jurnalistului și a regulamentelor interne. Până la această dată niciun jurnalist din radioul public nu a reclamat ingerințe editoriale și nu a depus vreo sesizare în acest sens” – i se mai comunica, în martie 2016, lui Tolontan.

Premiera a avut loc cinci luni mai târziu, în august, când un jurnalist de la Radio Constanța, Bogdan Comșa, a sesizat Consiliul de Onoare.

În rezumat, îl acuza pe managerul Daniel Sîrbu de cenzură, după ce acesta a dispus interzicerea știrilor despre un activist ONG, Victor Maxim și cele două organizații pe care le reprezintă.  Când a cerut clarificări, pe e-mail, Bogdan Comșa a primit un răspuns agresiv, însoțit de o amenințare voalată privind concedierea.

radio-4 radio-5

Un caz clasic de cenzură, cu un moțișor de amenințare fățișă.

Ce face Consiliul de Onoare, organismul cu care se laudă Radioul Public că exorcizează ingerințele de acest fel?

Păi, spune că ce s-a întâmplat nu este de competența lui. Spune că interzicerea sub amenințare a unor subiecte nu înseamnă cenzură.

Un fel de ”Elvira, ce vezi tu nu este adevărat!” dintr-un film prost și fără nici un haz.

radio-6

Ce este cu acest Consiliu de Onoare?

Devine aproape irelevant ce prevede legea. Oficial, este un for intern, care mediază situațiile conflictuale.

Este format, în majoritate, din jurnaliști aleși de colegi, dar din care fac parte și doi reprezentanți ai Parlamentului Radioului. Adică, ai Consiliului de Administrație.

Ei, bine, acești din urmă au votat, și ei, în același mod rușinos, consfințind că mesajul ”Nu difuza știrea pentru că te dau afară!” nu este un act de cenzură.

După cum se vede, Consiliul de Onoare, corcit cu Consiliul de Administrație, se comportă ca o spălătorie a puterii din Radioul Public.

Și mai avem o surpriză. Cine mai face parte din această butaforie numită Consiliul de Onoare? Victorina Oancea!

Da, chiar doamna despre care am povestit mai sus că a dispus blocarea unei știri în campania de la localele din vară. Și care ar trebui, acum, să garanteze libertatea editorială în Radioul Public.

Și cine ar putea să salveze situația la radioul de stat?

Scriam că organul suprem al radioului public este Consiliul de Administrație, care este condus chiar de președintele director general Ovidiu Miculescu.

Consiliul are, și el, atribuții privind actele de cenzură și ingerință în activitatea editorială. Ca urmare, ar trebui să fie ultima barieră în calea unor episoade precum cele de la Radio Constanța, care mânjesc imaginea radioului de stat și calcă legea în picioare.

Numai că situația este mai complicată și debandada de la Radio Constanța ar merita să rămână în borcanul cu formol al unui viitor și necesar Institut de Cercetare a Crimelor Presei de Stat.

Iar galeria personajelor care și-au trădat rolul trebuie completată cu unul dintre membrii sus-numitului Consiliu de Administrație: Adrian Doroș, care este și redactor la Radio Constanța.

El a fost ales, în 2014, reprezentant al salariaților în Consiliul de Administrație. Printre atribuțiile sale, conferite de regulamentul de organizare și funcționare al acestui for, se află și discutarea cazurilor de cenzură.

Numai că Adrian Doroș, om plătit cu 9000 de lei pe lună din banii publicului, pare că are cu totul altă agendă.

În interiorul redacției Radio Constanța a avut loc, recent, un scandal în care Adrian Doroș a fost acuzat că s-a spălat pe mâini când i-au fost aduse la cunoștință, de-a lungul timpului, alte acte de cenzură.

Acuzele au venit de la același redactor Bogdan Comșa, care i-a reproșat în față că a mințit, spunând, de-a lungul anilor, că nu are nici un fel de competențe, când i s-au adus la cunoștință alte acte de cenzură. Comise, coincidență sau nu, tot în favoarea PSD Năvodari.
Doar când a fost prins cu mâța în sac, Adrian Doroș a binevoit să ofere o adresă de e-mail pentru reclamații. Și cam atât, cu toate că avea posibilitatea să sesizeze el însuși Consiliul de Administrație.

radio-7

Aritmetica trădării publicului este simplă, în acest caz: doi membri din Consiliul de Onoare + Adrian Doroș = 3 reprezentanți ai Consiliului de Administrație care se uită în altă parte când colegii jurnaliști strigă ”Săriți, hoții!!!”.

Deasupra Consiliului de Administrație mai sunt doar președintele director general Ovidiu Miculescu și, apoi, Dumnezeu. Însă ordinea nu pare foarte sigură, dacă ne uităm la ce se petrece, acum, în Societatea Română de Radiodifuziune.

Ce spun împricinații?

Contactaţi de noi pentru un punct de vedere, dl Daniel Sârbu, managerul Radio Constanța, dna Victorina Oancea, editor şi dl Adrian Doroș, membru CA al SRR nu ne-au transmis niciun răspuns, până la momentul publicării acestui articol.

Dl Bogdan Comșa a declarat că nu poate comenta și ne-a direcționat către conducerea SRR iar dl Gabriel Afuz ne-a transmis că nu are nimic de spus în legătură cu presupuse acte de cenzură.

Alegeri, taxe, salarii de mii de euro pentru șefime

Campania electorală și alegerile vor prinde, probabil, Radio Constanța, în același costum grotesc de clovn care jonglează cu legile meseriei și vă fură în glumă ceasul de la mână, uitând să vi-l mai dea înapoi.

Un clovn care plânge, acum, cu lacrimi de gușter, din ochiul stâng, în timp ce cu dreptul caută să dibuiască unde aveți portofelul din care să îi plătiți, în continuare, taxa radio.

Aia despre care spune că îi va asigura, lui, în continuare, independența editorială, iar nouă, ca și până acum, știri corecte, ferite de influența baronilor, voievozilor și altor căpetenii fugite din Evul Mediu politic.

Să ne înțelegem, suntem de părere că taxa radio-tv este esențială pentru libertatea presei de stat, singura care trebuie să rămână pe baricade pentru a servi interesul public numai că principiul acesta trebuie să fie mai mult decât o vorbă goală.

Deocamdată, taxa aceasta, care are rolul să sprijine independența Radio Constanța, îi rupe, lunar, buzunarele managerului Daniel Sîrbu cu un chirpic de aproximativ 12000 de lei, in jur de 2700 de euro.

Cât de liberi sunt jurnaliștii din subordinea lui și în ce măsură sunt lăsați să muncească în slujba dumneavoastră, judecați singuri.