Cele trei operaţiuni repo realizate de BNR în luna august, în valoare totală de 26,9 miliarde de lei, arată acutizarea lipsei de lichiditate din sistemul bancar

0
778
bnr

În mod normal, banca centrală a apelat la aceste operaţiuni pentru a diminua volatilitatea dobânzilor interbancare, dobânzi care stau la baza formării indicatorilor ROBOR. Injecţia de lichiditate de la ultima operaţiune repo a BNR a condus la deprecierea indicelui ROBOR, indice stabilit în formarea dobânzilor variabile la creditele pentru persoane fizice şi juridice. Piaţa este de părere că BNR trebuie să mai pompeze bani cel puţin încă două luni.

De câteva ori în ultima perioadă de timp au fost zile în care dobânzile pe interbancar au depăşit rata Lombard (dobânda cerută de BNR băncilor care nu au lichidităţi), lucru nefiresc într-o piaţă cu o evoluţie normală. Fenomenul arată accentuarea lipsei de lichidităţi din piaţa bancară, lipsă pe care BNR încearcă să o suplinească prin operaţiuni repo, trei la număr numai în luna august, două în valoare de 14,7 miliarde de lei, şi cea de luni de 12,2 miliarde de lei. Prin aceste tranzacţii, banca centrală achiziţionează temporar titluri de stat aflate în portofoliul instituţiilor de credit oferindu-le în schimb bani.

Ultima injecţie de lichiditate reprezintă cea mai mare sumă introdusă de BNR în sistem prin operaţiuni repo din ultimii aproape şase ani. Un nivel mai mare al repo, de 12,6 miliarde lei, a fost înregistrat la începutul lunii octombrie 2012. Dobânda la care sumele au fost oferite la ultima opereaţiune a fost de 2,5% – egală cu dobânda de politică monetară, stabilită la acest nivel din primăvara acestui an.

Buletinul zilnic de analiză al ING Bank arată că injecţia de lichiditate de ieri a fost necesară cu atât mai mult cu cât circa 12,1 miliarde de lei au fost împrumutaţi de opt bănci participante la sistem. Toate aceste mişcări ale BNR au condus la o volatilitate mai scăzută a dobânzilor la sfârşitul lunii iulie şi la o scădere a ROBOR, chiar şi la trei luni în ultima perioadă de timp.

Domnul Ciprian Dascălu, economist şef, precizează că menţinerea dobânzilor la licitaţiile pentru împrumuturi pe termen scurt se menţin la nivelul de peste 3%, şi este foarte probabil ca BNR să facă o revizuire a repo-ului săptămâna viitoare, pentru a acoperi nevoile de lichiditate ale băncilor pentru această perioadă de rezervă curentă. Acesta a precizat că deficitul de lichiditate actual se datorează în special plăţilor de taxe şi impozite către Ministerul Finanţelor, plăţii dividentelor companiilor de stat către buget şi perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii de către bănci.

La rândul său, Horia Braun, economistul şef al BCR, spune că la micşorarea lichidităţii din piaţă au contribuit şi emisiunile de câte 2,3 miliarde de lei ale Ministerului Finanţelor, emisiuni care au contribuit la rândul lor la sterilizare.

De aceea, stabilizarea nivelului de lichiditate din piaţă de către BNR este o acţiune normală şi va conduce la dobânzi mai scăzute pe piaţa interbancară. De asemenea, cred că deficitul de lichiditate se va menţine pentru încă două-trei luni, ceea ce probabil va determina banca centrală să continue cu acţiunile repo, dacă nu vor exista presiuni de depreciere pe curs”, a declarat Horia Braun.

Horia Braun a arătat că volatilitatea leului este una foarte mică în comparaţie cu celelalte monede naţionale din regiune. La o depreciere de 0,1-0,2% a leului mai mult ca sigur BNR nu va interveni şi va controla în continuare lichidităţile. „Dacă va exista presiune pe curs însă, BNR va lăsa mai lax controlul lichidităţilor”, a declarat Braun. Tot el a precizat că la sfârşitul anului am putea să vedem o scădere a indicatorilor de dobândă ROBOR, pentru că, la sfârşitul lunii noiembrie Ministerul Finanţelor are scadentă o emisiune de circa nouă miliarde de lei ceea ce va conduce de injecţie de lichiditate în piaţă. În plus, în luna decembrie Mionisterul Finanţelor cheltuie tot restul din deficitul bugetar neconsumat, fapt ce aduce noi lichidităţi în piaţă.

Lichiditatea băncilor în sistemul interbancar este foarte importantă deoarece stabileşte creşterea sau descreşterea dobânzilor la care se împrumută băncile între ele, influenţând astfel indicatorul ROBOR care stă la baza formării dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru creditele către populaţie şi către firme.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here