Ce trebuie să știți despre acordul privind bugetul Uniunii Europene. Patru puncte ale acordului care privesc fondul de recuperare a pierderilor cauzate de pandemie

0
615

În timp ce negocierile asupra bugetului Uniunii Europene se aflau în plină desfăşurare, la începutul acestei săptămâni, un purtător de cuvânt a postat pe Twitter, un GIF din filmul Harry Potter, pledând pentru mai multă răbdare.

În cele din urmă, negociatorii Consiliului Uniunii Europene și ai Parlamentului European au încheiat marți un acord, apeland la adevărate vrăjitorii financiare. Cu toate acestea, povestea este departe de a se fi încheiat, acordul reprezentând doar finalul unui episod. Acesta prevede un pachet istoric de cheltuieli, pentru Uniunea Europeană, în valoare de 1,8 trilioane de euro, bani care vor acoperi bugetul blocului comunitar în perioada 2021-2027 și fondul de recuperare a pierderilor cauzate de criza coronavirusului.

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene a fost de acord ca suma de 15 miliarde euro, alocată în plus față de bugetele convenite de liderii europeni în luna iulie, să fie direcționata către programe specifice pentru domeniile sănătăţii, cercetării și educației.

Cu toate acestea, există multe alte obstacole semnificative care ar trebui să fie depășite înainte ca banii să înceapă să fie alocaţi.

Iată care sunt cele patru aspecte cheie ale acordului încheiat marți, 10 noiembre 2020:

  1. Există mai multe ameninţări de amânare a ratificării acordului din partea unor state nemulţumite

Parlamentul European, în ansamblu, trebuie să aprobe bugetul pentru următorii șapte ani, iar Consiliul Europei să îl semneze în unanimitate. De asemenea, Consiliul va trebui să aprobe, în unanimitate, iar parlamentele naționale vor trebui să ratifice, așa-numita decizie privind resursele proprii, măsură legală care reprezintă o condiție prealabilă pentru că blocul comunitar să înceapă să împrumute bani pentru noul fond de recuperare.

Mai mult, Consiliul și Parlamentul European trebuie să negocieze detaliile mecanismului de recuperare şi a facilităţilor de reziliere pentru suma de 672,5 miliarde euro, cea mai mare parte din noul fond de recuperare a efectelor pandemiei, a carui valoare totala este de 750 miliarde euro.

Pe de altă parte, întregul proces este în pericol în urma ameninţărilor venite din partea prim-ministrului maghiar, Viktor Orbán, care a declarat că va bloca atât bugetul pe termen lung, cât și noul mecanism al fondului de recuperare dacă finanțarea Uniunii Europene va fi legată de respectarea principiilor statului de drept. O parte dintre oficialii europeni spun că Victor Orbán blufează, dar este prea devreme pentru a ști cu siguranţă dacă acesta va ceda, în cele din urmă.

De cealaltă parte a dezbaterii, sunt europarlamentari și guverne naționale care spun că ar putea face uz de dreptul de veto, pe care îl au, dacă pachetul bugetar și de recuperare a efectelor pandemiei nu vor fi legate de respectarea mecanismelor statului de drept.

„Bugetul pentru următorii 7 ani şi fondul de recuperare vor veni la pachet cu condiționalitatea respectării statului de drept”, a declarat europarlamentarul român Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului Partidului Popular European. „Parlamentul va ratifica acordul de astăzi numai dacă statele membre vor respecta toate punctele sale.”

  1. Toată lumea încearcă să iasă cu faţa curată, din aceste negocieri

Compromisul a permis aproape tuturor jucătorilor cheie, ai negocierilor, să pretindă că au obtinut cate ceva.

Citeste si  Euforia şi optimismul înregistrat în lunile august şi septembrie, încep să se evapore

Când liderii UE au ajuns, în luna iulie, la un acord cu privire la pachetul de cheltuieli în valoare de 1,8 trilioane de euro, Parlamentului European a trebuit să înfrunte un test uriaş, pentru că deputații europeni proaspăt aleși, în 2019, cu puțin timp înainte de izbucnirea pandemiei, au fost puşi în situaţia să susțină operațiunile normale ale organismului şi să arate cetățenilor și liderilor naționali că sunt capabili să obţină diferite concesii, în contextul în care pachetul propus nu reprezenta un fapt împlinit.

Între timp, pentru președinția germană a Consiliului Uniunii Europene, obiectivul principal a fost evitarea redeschiderii negocierilor pe pachetul convenit după discuţiile din iulie care au durat patru zile și patru nopți.

În cele din urmă, soluțiile tehnice creative, care implică în primul rând utilizarea veniturilor din amenzi pentru încălcarea legislației în materie de concurență, au ajutat negociatorii să ajungă la un compromis prin care deputații europeni să poată indica direcţiile noii finanţări, în timp ce președinția germană să poată spune statelor membre că liniile directoare ale acordului din iulie nu au fost încălcate.

Percepția diferită a instituțiilor europene a fost evidentă imediat după încheierea acordului.

Parlamentul European tocmai a declarat că a obținut „16 miliarde euro în plus pentru programele cheie” incluzând în calcul şi suma de 1 miliard de euro care poate fi alocată flexibil, în funcție de nevoile viitoare.

Pe de altă parte, Consiliul European a declarat că a fost de acord cu „o consolidare direcționată” a programelor pentru care „a alocat în total 15 miliarde euro prin mijloace suplimentare (12,5 miliarde euro) și realocări (2,5 miliarde euro), în cursul următoarei perioade financiare, respectând în același timp plafoanele de cheltuieli stabilite prin concluziile Consiliului European din 17-21 iulie.”

  1. Mai mulţi bani pentru sănătate, cercetare și subvenţii, dar nu suficienţi, aşa cum consideră o parte dintre membri Uniunii Europene

Criza coronavirusului a plasat finanțarea pentru sănătate și cercetare printre principalele priorități ale Parlamentului European, în timpul negocierilor. Deputații europeni au obţinut o finanțare suplimentară de 4 miliarde euro pentru cercetare, aducând totalul bugetului programului de cercetare „Orizont Europa” la 84,9 miliarde euro, pentru următorii șapte ani. De asemenea, au negociat 3,4 miliarde euro, suplimentar, în numerar pentru programul de sănătate, ajungând la un total de 5,1 miliarde euro, departe de cele 9,4 miliarde euro prevăzute anterior, în cadrul negocierilor.

„A fost o luptă foarte dură, dar cel puțin putem spune că am reușit să recuperăm 4 miliarde de euro pentru programul „Orizont Europa”, care compensează, într-o oarecare măsură, reducerile cerute atât de tare de unele state membre ale Uniunii Europene”, a declarat europarlamentarul german de centru dreapta, Christian Ehler, raportor al Parlamentului European pentru programul de cercetare.

Citeste si  BREXIT: Ce trebuie să știți despre negocierile acordului comercial dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie

Pentru alții, această alocare nu este suficientă… „O reîncărcare simbolică de 4 miliarde de euro pentru programul Orizont Europa, după tăierile masive, anterioare, convenite de Consiliul European”, a scris pe Twitter Kurt Deketelaere, secretar general al Ligii Universităților Europene de Cercetare. „Ce dezamăgire, după o campanie de 2 ani”, a completat acesta.

Deși acordul de marți include un plus de 1 miliard de euro pentru ajutor internațional, sub forma Instrumentului de bună vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională, unele ONG-uri sunt dezamăgite.

„Uniunea Europeană a avut ocazia să obțină un succes maxim prin realizarea unei recuperari corecte și ecologice, după pandemia de coronavirus”, a declarat Jeroen Kwakkenbos, consilier senior la Oxfam, confederație formată din 20 de organizații caritabile care luptă împotriva sărăciei. „Cu toate acestea, consensul atins astăzi este, în cel mai bun caz, dezamăgitor. Bugetul convenit al Uniunii Europene nu se potrivește cu urgența și gravitatea crizei și cu provocările viitoare. Vor fi costuri care se vor contabiliza în vieţi omeneşti.”

„The ONE Campaign” organizație internațională, non-profit, care luptă împotriva sărăciei extreme și pentru prevenirea bolilor, a abordat un ton ceva mai conciliant, directorul pentru Europa, Emily Wigens, afirmând că, „deși, în cele din urmă, aceste suplimentări nu pot garanta un răspuns corect și global la pandemie și la replicile sale viitoare, acordul arată că bugetul Uniunii Europene se mișcă într-o direcție corectă.”

  1. Surse de venit incerte

Una dintre cererile cheie ale Parlamentului European a fost legată de un calendar obligatoriu, din punct de vedere juridic, pentru introducerea de noi surse de venit, pentru a se asigura că nivelul costurilor aferente împrumuturilor pentru fondul de recuperare, nu vor afecta programele bugetare.

Deputații europeni au obţinut o „foaie de parcurs” privind introducerea unor noi direcţii de finanţare din „resurse proprii”, insă definirea exactă a acestora va reprezenta, probabil, sursa multor discuții, în următorii ani. Legal, introducerea de noi surse de venit pentru bugetul Uniunii Europene necesită acordul parlamentelor naționale, lucru pe care nimeni de la Bruxelles nu îl poate garanta.

Cu toate acestea, în urma acordului încheiat, Comisia Europeană va prezenta un set de propuneri vizând mecanismul de ajustare a limitelor emisiilor de carbon, o taxă suplimentară de penalizare a importurilor care nu îndeplinesc standardele de mediu, în Uniunea Europeană și o taxă pe digitalizare, până în luna iunie 2021. Există o propunere de obţinere de noi venituri bazate pe sistemul de tranzacționare a emisiilor până la aceeași dată.

Comisia a spus că va lucra susţinut pentru a elabora planuri privind noile surse de venit, până în iunie 2024. Acestea „ar putea include un impozit pe tranzacțiile financiare și o contribuție financiară legată de sectorul corporativ sau o nouă bază comună de impozitare a companiilor”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here