O ieșire la restaurant a devenit o cheltuială tot mai importantă pentru familiile din România. Creșterea costurilor cu energia, salariile, chiriile și materiile prime s-a reflectat în prețurile din meniuri, iar diferențele dintre Capitală și marile orașe din țară s-au redus vizibil în ultimii ani.
Dacă în trecut Bucureștiul era considerat de departe cel mai scump loc pentru a lua masa în oraș, în prezent restaurantele din centre universitare precum Iași, Cluj-Napoca sau Timișoara practică tarife tot mai apropiate. Chiar și în orașele mai mici, nota de plată este în creștere, pe fondul majorării costurilor de operare din industria HoReCa.
Bucureștiul rămâne reperul celor mai ridicate prețuri
Capitala continuă să fie orașul în care o masă la restaurant costă cel mai mult dintre exemplele analizate într-un reportaj realizat de Observator.
Pentru un meniu care include o pizza Margherita, o porție de paste carbonara, un preparat din pui cu garnitură, o bere draft, o apă plată și un cappuccino, nota de plată ajunge la aproximativ 214 lei.
Operatorii din domeniu explică diferența prin costurile mai ridicate cu chiria spațiilor comerciale, salariile angajaților și cererea mai mare pentru preparate premium și băuturi de specialitate.
„În Bucureşti preţurile sunt cu aproximativ 30% mai mari decât în provincie. Există un consum mai ridicat, iar preparatele sofisticate şi băuturile premium sunt mai solicitate”, a explicat un manager de restaurant pentru Observator.
Pentru mulți bucureșteni, ieșitul la restaurant a devenit o cheltuială care trebuie planificată atent, în condițiile în care bugetele gospodăriilor sunt deja afectate de scumpirea utilităților și alimentelor.
Marile orașe reduc diferența față de Capitală
Deși Bucureștiul conduce în continuare clasamentul prețurilor, diferențele față de alte centre urbane importante sunt tot mai mici.
În Iași, pentru un meniu comparabil, costul este cu aproximativ 13 lei mai redus decât în Capitală. Diferența este relativ modestă și arată că restaurantele din marile orașe universitare au ajuns să practice tarife apropiate de cele din București.
Creșterea salariilor, dezvoltarea sectorului IT și extinderea turismului urban au contribuit la apropierea nivelului de prețuri dintre principalele centre economice ale țării.
În același timp, proprietarii restaurantelor spun că presiunea exercitată de costurile materiilor prime și ale forței de muncă îi obligă să ajusteze periodic meniurile, indiferent de orașul în care activează.
Costurile HoReCa continuă să crească
Industria ospitalității traversează o perioadă în care profitabilitatea este tot mai greu de menținut.
Restaurantele se confruntă cu facturi mai mari la energie, chirii ridicate pentru spațiile comerciale, salarii în creștere și costuri tot mai mari pentru aprovizionarea cu alimente și băuturi.
Toți acești factori sunt transferați, într-o anumită măsură, în prețul final plătit de consumatori.
Specialiștii din domeniu arată că restaurantele încearcă să mențină un echilibru între acoperirea costurilor și păstrarea unui nivel de preț acceptabil pentru clienți, însă marjele de profit au devenit mai reduse decât în urmă cu câțiva ani.
În orașele mai mici, diferențele de preț rămân vizibile, însă nici aici mesele la restaurant nu mai sunt la fel de accesibile ca în urmă cu câțiva ani.
Exemplul prezentat de Observator arată că, în Târgu Jiu, același tip de meniu poate fi comandat cu aproximativ 163 de lei, cu circa 15% mai mult decât în anul anterior.
Reprezentanții restaurantelor locale spun că încearcă să păstreze prețurile la un nivel suportabil pentru populație, în condițiile în care veniturile medii sunt semnificativ mai mici decât în marile centre economice.
Nu doar prețurile contează, ci și salariile
Consultanții financiari atrag atenția că o comparație corectă între orașe trebuie făcută raportând costurile la veniturile populației.
În București și în marile centre economice există numeroși angajați care câștigă între 7.000 și peste 10.000 de lei pe lună, ceea ce face ca o ieșire la restaurant să reprezinte un efort financiar mai redus decât pentru o familie dintr-un oraș unde salariul mediu este de 4.000–5.000 de lei.
Din această perspectivă, aceeași notă de plată poate avea un impact foarte diferit asupra bugetului unei gospodării.
Puterea de cumpărare rămâne criteriul decisiv
Publicația britanică The Economist folosește de mulți ani celebrul Big Mac Index pentru a ilustra diferențele de putere de cumpărare dintre state.
Principiul este simplu: nu contează doar cât costă un produs, ci și câte astfel de produse poate cumpăra un salariat din venitul său.
Aplicat restaurantelor, același principiu arată că prețurile trebuie analizate împreună cu nivelul salariilor și al costului vieții.
Chiar dacă România are, în general, restaurante mai ieftine decât multe state din Europa Occidentală, veniturile populației sunt și ele considerabil mai reduse, ceea ce face ca ieșitul la restaurant să rămână o cheltuială importantă pentru multe familii.
Consumul rămâne puternic, dar clienții sunt mai atenți la bani
În ciuda scumpirilor, restaurantele continuă să fie frecventate, mai ales în marile orașe și în zonele turistice.
Totuși, comportamentul consumatorilor s-a schimbat. Clienții compară mai atent prețurile, urmăresc promoțiile și aleg mai des restaurantele care oferă un raport bun între calitate și cost.
Pentru industria HoReCa, provocarea următorilor ani va fi găsirea unui echilibru între creșterea costurilor de operare și puterea de cumpărare a populației, într-o perioadă în care inflația și presiunea asupra bugetelor familiale continuă să influențeze deciziile de consum.
Cât costă o masă pentru o familie, potrivit exemplelor prezentate de Observator
București – aproximativ 214 lei
Iași – aproximativ 201 lei
Târgu Jiu – aproximativ 163 lei
Diferențele dintre București și marile orașe s-au redus în ultimii ani.
Costurile din HoReCa continuă să fie influențate de scumpirea energiei, salariilor, chiriilor și materiilor prime.
