Casa Naţională de Pensii va angaja 1.300 de oameni în anul 2019 ca să poată recalcula pensiile românilor, în acord cu prevederile noii legi a pensiilor, a cărei variantă finală a fost definitivată pe data de 9 octombrie.
“Este o creştere mare din 2021, când se intră pe noua formulă de calcul. Până în acel moment, specialiştii de la Casa Naţională de Pensii vor trebui să calculeze toate dosarele aflate în plată şi pe cele ale persoanelor care ies de acum înainte. Un specialist de la Casa de Pensii poate calcula, în medie, 8 dosare pe zi. Vorbim de 5 milioane de pensionari”, a explicat Vasilescu, ministrul Muncii.
În anul 2019 se suplimentează personalul Casei Naţionale de Pensii Publice cu 1.300 de posturi, precum şi fondurile necesare dotării cu mobilier, logistică, consumabile, tehnică de calcul, medii de stocare şi comunicaţii, se arată în varianta finală a proiectului noii legi a pensiilor.
Ultima formă a proiectului noii legi a pensiilor a fost definitivată pe 9 octombrie.
Potrivit proiectului de lege, cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referinţă.
Valoarea punctului de referinţă este rezultatul raportului dintre valoarea punctului de pensie şi nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislaţia anterioară, respectiv 25.
Valorile punctului de pensie sunt:
*1.265 de lei la 1 septembrie 2019;
*1.775 de lei la 1 septembrie 2020;
*1.875 la 1 septembrie 2021.
În anul 2021, valoarea punctului de referinţă este de 75 de lei. Începând din anul 2022, valoarea punctului de referinţă, în funcţie de care se stabileşte cuantumul pensiei, se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
Numărul total de puncte realizat de asigurat se obţine prin însumarea punctajelor anuale.
Punctajul anual realizat de asigurat se obţine prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.
Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale din anul respectiv.
În cazul asiguraţilor care, în aceeaşi perioadă de timp, pe lângă veniturile prevăzute de Codul Fiscal, pentru care se datorează CAS, dovedesc că au venituri asigurate în baza unui contract de asigurare socială, la determinarea punctajului lunar se iau în calcul veniturile lunare asigurate cumulate.
Mai mult, la determinarea cuantumului pensiei, se vor valorifica şi sumele încasate cu titlu de acord global, sporuri, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii, precum şi alte drepturi de natură salarială, potrivit proiectului noii legi a pensiilor.
“Este o creştere mare din 2021, când se intră pe noua formulă de calcul. Până în acel moment, specialiştii de la Casa Naţională de Pensii vor trebui să calculeze toate dosarele aflate în plată şi pe cele ale persoanelor care ies de acum înainte”,a explicat Vasilescu.
Ministrul de resort a explicat şi faptul că noua lege nu ar fi putut fi aplicată din anul 2019 din cauza volumului mare de muncă pe care-l implică recalcularea pensiilor, în contextul în care acordul global, sporurile, al 13-lea salariu, orele suplimentare vor fi luate în calcul la stabilirea cuantumului pensiei.
“Un specialist de la Casa de Pensii poate calcula, în medie, 8 dosare pe zi. Vorbim de 5 milioane de pensionari. Este imposibil ca legea să fie aplicată din 1 ianuarie 2019, în condiţiile în care legea abia astăzi (miercuri, 10 octombrie n.r.) va pleca spre Parlamentul României. Indiferent de softul pe care îl vom avea. Foarte multe dosare vor trebui luate la mână, pentru că în lege apare acordul global care se ia în calcul. Până acum, pentru toate drepturile de natură salarială, precum acordul global, al 13-lea salariu, primele de Paşte şi de Crăciun nu se punea vreodată problema să fie calculate la pensie, deşi oamenii plătiseră contribuţii pentru toate aceste drepturi salariale. De acum se vor lua în calcul. Am trecut un procent de 10% care se ia în calcul pentru absolut toată lumea care a lucrat înainte de 2011 şi după 1975, când a apărut prima lege a salarizării şi aceste drepturi. Este foarte posibil ca pensionarii să poată justifica o sumă mai mare de bani, respectiv un procent de 30% în loc de 10% şi să vină cu adeverinţe”,a spus Vasilescu.
Impactul financiar al noii legi a pensiilor va fi de 8,45 miliarde lei în 2019, de 24,85 miliarde de lei în anul 2020, de 58,1 de miliarde de lei în anul 2021 şi de 81,15 de miliarde de lei în anul 2022, se arată în varianta finală a proiectului noii legi.
În anul 2018, cheltuielile statului cu pensiile publice se ridică la 61,5 miliarde de lei, potrivit aceluiaşi document.
Toate detaliile pe: