Care sunt variantele declanşării unei crize severe la nivel mondial

Conform unui comunicat al Saxo Bank, tensiunile globale se intensifică tot mai mult de la o zi la alta, alimentate de politicile nesăbuite ale unor lideri nesăbuiți. Războaiele economice de tip dinte pentru dinte și agendele ce satisfac doar interese personale pun în pericol economia globală.

Potrivit economistului Steen Jakobsen, lumea intră într-una dintre cele mai periculoase perioade pentru economia globală de la căderea Zidului Berlinului. ”Războiul economic„, care nu ar fi trebuit să aibă loc, se află în prezent pe prima pagină a ziarelor.

Există trei căi posibile :

1. O criză ‘blândă’ în care SUA, China şi Europa ajung toate la niveluri tarifare mari, dar se opresc fără a crea de-a dreptul „ziduri” – probabilitate: 25% .
2. O criză mai severă cu tensiuni comerciale ce escaladează până alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, pe 6 noiembrie şi după aceea (când preşedintele Trump trebuie să arate electoratului său fidel că respectă promisiunile de “a obţine o înţelegere mai avantajoasă pentru SUA”) – probabilitate: 50% .
3. O mişcare echivalentă cu Legea Tarifară Smoot-Hawley din iunie 1930 – probabilitate: 25%.

Fiecare dintre aceste şcenarii duce la o creştere globală mai mică. În războiul comercial, nu există învingători, iar tendiţa indică în direcţia greşită deoarece agendele naţionaliste erodează statutul cadrelor instituţionale globale.

Istoria ne învaţă că toate acestea se pot termina rău. Cel mai grav exemplu este Legea Smoot-Hawley din SUA din 1930, ce a crescut tarifele cu 45% pentru peste 20 000 de bunuri importate. Legea s-a născut din promisiunea electorală de a proteja fermierii americani ce reprezentau 25% din populaţia SUA înainte de Marea Depresiune.

Comerţul global a scăzut cu 65% în urma Legii Smoot-Hawley. Exporturile SUA au scăzut de la 7 miliarde $ în 1929 la 2,5 miliarde $ în 1932, iar exporturile agricole au scăzut cu două treimi. În mod ironic, preţurile grânelor s-au prăbuşit, sărăcind milioane de fermieri.

Un raport al ONU din luna mai a acestui an o spune direct: războiul comercial ar putea declanşa ‘o scădere puternică a investiţiilor globale’ şi a comerţului.

Scenariul schiţat de ONU sugerează că o escaladare abruptă a barierelor comerţului global ar putea reduce produsul mondial brut cu 1,4% în 2019 şi ar putea încetini creşterea comerţului mondial cu peste 6%. Pierderile comerciale de asemenea magnitudine reprezintă abia jumătate din cele resimţite în 2009, cel mai greu an al crizei financiare globale. Dacă tendinţa recentă a disputelor comerciale tot mai mari ar escalada într-o spirală a represaliilor, repercusiunile pentru economia mondială, inclusiv pentru multe ţări în curs de dezvoltare, s-ar putea dovedi mult mai grave.

Creşterea globală în scădere, impulsul de creditare în scădere la nivel mondial şi autosuficienţa masivă cu privire la riscurile unui război mondial reprezintă avertismentele noastre regretabile pentru restul anului 2018.

Toate detaliile pe:

http://www.capital.ro/nu-exista-castigatori-intr-un-razboi-comercial.html