Instanțele din România vor aplica un mecanism standardizat pentru controlul numărului de dosare care pot fi repartizate într-o zi, în funcție de numărul judecătorilor aflați efectiv în activitate. Regulile sunt prevăzute în Hotărârea nr. 1734 din 9 septembrie 2026 a Consiliului Superior al Magistraturii și urmăresc o gestionare mai transparentă și mai previzibilă a fluxului de cauze, fără restrângerea accesului la justiție.
Sistemul stabilește capacitatea de soluționare a fiecărei instanțe, iar dosarele care depășesc nivelul calculat nu sunt respinse, ci sunt păstrate într-un registru special și repartizate ulterior, în ordinea înregistrării.
Numărul de dosare diferă în funcție de tipul instanței
Calculul pornește de la o capacitate anuală de referință atribuită fiecărui judecător. Nivelurile stabilite prin mecanism sunt de 288 de dosare pe an pentru un judecător de la judecătorie, 192 de dosare pentru un judecător de tribunal și 119 dosare pentru un judecător de curte de apel.
Capacitatea zilnică a instanței este determinată automat de sistemul informatic. Formula presupune înmulțirea capacității anuale aferente categoriei respective de instanță cu numărul judecătorilor activi, urmată de împărțirea rezultatului la numărul de zile calendaristice ale anului.
Numărul judecătorilor luați în calcul este actualizat ori de câte ori apar modificări în schema efectivă de activitate. Nu sunt incluși judecătorii care lipsesc temporar din instanță pentru mai mult de 60 de zile calendaristice consecutive, inclusiv în situația concediilor.
Pentru magistrații degrevați de o parte dintre atribuțiile de judecată, capacitatea individuală este redusă la jumătate. În acest fel, indicatorul zilnic ar trebui să reflecte mai fidel resursele reale ale fiecărei instanțe, nu doar numărul total de posturi existente.
Ce se întâmplă cu dosarele care nu încap în capacitatea zilnică
Toate actele de sesizare primite într-o zi sunt înregistrate și primesc număr în sistemul ECRIS. După finalizarea înregistrării pentru ziua respectivă, aplicația identifică dosarele care pot fi repartizate în limita capacității disponibile și separă cauzele care trebuie amânate.
Dosarele eligibile sunt repartizate în următoarea zi lucrătoare. Cele care depășesc limita sunt înscrise în Registrul de gestionare a fluxului de cauze, pe liste distincte pentru fiecare categorie de dosare. În ECRIS, acestea sunt asociate unui complet administrativ cu aceeași denumire, urmând să fie distribuite ulterior.
Ordinea este cea a înregistrării. În cazul dosarelor declinate sau strămutate, se ia în considerare data la care cauza a fost înregistrată la prima instanță sesizată, nu data la care dosarul a ajuns la noua instanță.
Regulile creează, astfel, o separare între momentul în care o cauză intră oficial în evidența instanței și momentul în care este repartizată unui complet de judecată. Mecanismul nu stabilește durata procesului și nici data la care va avea loc primul termen.
Dosarele urgente pot ocoli limita zilnică
Cauzele incluse în categoria dosarelor prioritare sunt repartizate chiar în ziua înregistrării, indiferent dacă prin aceasta este depășită capacitatea zilnică a instanței. Aceste dosare sunt însă luate în calcul la stabilirea capacității zilnice. Categoriile vizate sunt prevăzute în Anexa nr. 2, actualizată periodic de Secția pentru judecători a CSM.
Există și o procedură excepțională pentru cauzele care nu se regăsesc pe lista generală de priorități. Președintele instanței sau al secției poate dispune repartizarea cu prioritate a unui dosar aflat în registru, la cererea unei părți, la solicitarea Ministerului Public sau din proprie inițiativă.
Decizia poate fi luată atunci când întârzierea riscă să afecteze exercitarea unor drepturi fundamentale, să producă un prejudiciu grav, iminent sau ireparabil ori să amplifice efectele unui prejudiciu grav deja produs. Sunt avute în vedere și alte situații obiective similare, în care așteptarea repartizării ar putea genera consecințe semnificative.
O platformă va estima perioada până la repartizare
CSM pune la dispoziție și un instrument de estimare a perioadei în care un dosar nou ar putea fi repartizat unui complet. Estimarea are caracter orientativ și se referă exclusiv la intervalul până la repartizare.
Platforma nu indică durata totală a procesului și nu poate anticipa data primului termen de judecată. Acestea depind de etapele ulterioare ale procedurii, de natura cauzei și de activitatea completului căruia îi este repartizat dosarul.
În cazul unei defecțiuni a aplicației informatice, instanțele vor utiliza, până la remediere, parametrii aferenți ultimei zile în care sistemul a funcționat. Soluția este menită să evite blocarea repartizărilor în situația unor probleme tehnice.
România are un volum de litigii mult peste media europeană
Datele incluse în documentul CSM arată presiunea ridicată asupra instanțelor românești. România înregistrează 8,42 dosare civile și comerciale litigioase de primă instanță la 100 de locuitori, în timp ce media europeană calculată fără România este de 1,97 dosare la 100 de locuitori.
Excluderea României din calculul mediei are rolul de a evita influențarea reperului de comparație de către propria valoare națională. Pentru evaluarea volumului general sunt luate în calcul cauzele civile și comerciale litigioase, dosarele administrative și cele penale, atât în primă instanță, cât și în fazele de atac.
Prin stabilirea unei capacități zilnice și prin introducerea unui registru pentru cauzele aflate în așteptare, noul mecanism încearcă să facă vizibilă limita operațională a fiecărei instanțe. Pentru justițiabili, efectul direct va fi posibilitatea de a estima mai clar momentul repartizării, fără ca această estimare să echivaleze cu o prognoză privind durata procesului.
