România încearcă să își consolideze poziția în negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, alături de alte 16 state membre. Președintele Nicușor Dan și premierul Italiei, Giorgia Meloni, au reunit Grupul „Prietenilor Coeziunii” în jurul unei solicitări comune: agricultura și politica de coeziune să rămână priorități centrale în cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2028-2034.
Demersul a fost formalizat printr-o scrisoare adresată premierului irlandez Micheál Martin, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Documentul marchează poziția celor 17 guverne într-o etapă în care statele membre își pregătesc argumentele pentru negocierile privind viitoarea arhitectură financiară a Uniunii.
Grupul nu solicită ca agricultura și coeziunea să fie finanțate în detrimentul noilor priorități europene. Mesajul transmis este că nivelul global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună trebuie menținut, iar domenii precum securitatea și apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică și reziliența trebuie susținute prin resurse suplimentare.
România își apără accesul la fondurile europene
Pentru România, miza este direct legată de capacitatea economiei de a recupera decalajele față de statele mai dezvoltate ale Uniunii. Fondurile de coeziune finanțează proiecte de infrastructură și dezvoltare regională, în timp ce politica agricolă comună reprezintă unul dintre principalele canale europene de sprijin pentru sectorul agricol.
O eventuală reducere a finanțărilor sau o schimbare care ar concentra banii europeni în jurul unor priorități gestionate mai centralizat ar putea limita accesul statelor mai puțin dezvoltate la resurse pentru investiții. De aceea, Bucureștiul susține păstrarea unor alocări consistente pentru cele două politici, considerate esențiale pentru reducerea diferențelor economice dintre regiunile europene.
Nicușor Dan a reiterat această poziție la începutul lunii septembrie, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Președintele a afirmat atunci că România își dorește un buget european ambițios, cu sume importante pentru coeziune și agricultură, tocmai pentru a sprijini reducerea decalajelor dintre cetățenii diferitelor state membre.
Poziția exprimată de șeful statului include și o componentă dedicată competitivității. România urmărește ca firmele din economiile mai puțin dezvoltate ale Uniunii să poată avea acces la fonduri destinate dezvoltării și creșterii competitivității, nu doar companiile din statele cu o bază industrială și financiară mai puternică.
Un buget european prins între priorități vechi și presiuni noi
Negocierile pentru cadrul financiar multianual se desfășoară într-un context în care Uniunea Europeană trebuie să finanțeze simultan politici tradiționale și obiective care au devenit mai urgente. Apărarea, securitatea energetică, conectivitatea, competitivitatea și reziliența presupun resurse suplimentare, iar statele membre trebuie să decidă dacă aceste cheltuieli vor fi acoperite prin majorarea bugetului comun, prin redistribuirea fondurilor existente sau prin noi surse de venit.
Statele semnatare susțin că finanțarea noilor priorități nu ar trebui să afecteze politica de coeziune și politica agricolă comună. Pentru țările care încă recuperează diferențe importante de dezvoltare, această condiție este esențială: investițiile în infrastructură, agricultură și economie regională au efecte asupra companiilor locale, asupra pieței muncii și asupra capacității administrațiilor de a derula proiecte pe termen lung.
În același timp, grupul își exprimă disponibilitatea de a discuta introducerea unor noi resurse proprii ale Uniunii Europene. Acestea ar putea reduce presiunea asupra bugetelor naționale, care ar trebui să contribuie la finanțarea priorităților europene într-un moment în care guvernele au deja propriile constrângeri bugetare.
Formularea lasă deschisă una dintre cele mai dificile teme ale viitoarelor negocieri: cum poate fi extinsă capacitatea financiară a Uniunii fără ca povara să fie transferată integral asupra contribuabililor naționali. Orice soluție privind noi resurse proprii va necesita însă acord politic între statele membre și va avea efecte asupra modului în care este finanțat bugetul european.
Miza pentru companii și investiții
Pentru companiile românești, discuția nu se limitează la nivelul general al fondurilor europene. Contează și modul în care banii vor fi distribuiți, criteriile de acces și măsura în care programele viitoare vor permite firmelor din statele mai puțin dezvoltate să concureze pentru finanțări în condiții comparabile cu cele din economiile mature.
Accesul la fonduri de competitivitate poate influența investițiile în tehnologie, producție și conectivitate, în timp ce menținerea finanțării pentru coeziune poate susține proiecte publice care reduc costurile logistice și îmbunătățesc infrastructura necesară mediului de afaceri. Pentru agricultură, continuitatea sprijinului european rămâne relevantă atât pentru veniturile fermierilor, cât și pentru stabilitatea producției și a lanțurilor alimentare.
Deocamdată, scrisoarea celor 17 state reprezintă o poziționare politică înaintea etapelor decisive ale negocierilor. Ea arată că România încearcă să construiască o alianță în jurul menținerii politicilor care au adus cele mai importante fluxuri de finanțare europeană către economiile aflate în proces de convergență, fără să respingă finanțarea noilor obiective strategice ale Uniunii.
