Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a declarat într-o conferinţă de presă că bugetul de stat pentru anul acesta este fragil şi dezechilibrat, în condiţiile în care se bazează pe credite de angajament, care sunt nişte himere şi înseamnă mutarea plăţilor de la un an la altul.
“Bugetul este fragil şi dezechilibrat. Este construit pe credite de angajament, ca şi anul trecut. Adică nu pleacă de la premise realiste, aşa cum îşi fac bugetele antreprenorii. Bugetul de stat este construit pe nişte himere, adică pe aceste credite de angajament, care înseamnă că mutăm plăţile de la un an la altul, la fel cum în 2018 le-am mutat în 2019. Şi nu ne uităm cine trebuie să plătească la final nota de plată”, a spus Jianu.
Potrivit acestuia este “foarte grav” că bugetul are o întârziere atât de mare, întrucât şi investiţiile sunt decalate.
“Atât Uniunea Europeană, cât şi multe ţări din UE îşi construiesc bugetul pe excedent, în timp ce România merge direct pe deficit. Ne-am uitat pe bugetele altor ţări, multe îşi construiesc bugetul pe excedent şi au avut excedent şi anul anterior. Spre exemplu, Suedia, Germania, Cehia, Danemarca, Croaţia, Grecia. Chiar Bulgaria, care are un nivel de taxare mai scăzut, dar care nu a modificat codul fiscal de 12 ani, are excedent bugetar”, a mai afirmat Jianu.
El a arătat că, în bugetul UE, sunt prevăzute două mari obiective, respectiv creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, unde este direcţionat 13% din buget.
“Totodată, investiţiile publice sunt cifrate la 46 de miliarde de lei, dar în cadrul acestui material se vorbeşte de 136 de proiecte de investiţii, dar nu ştim ce proiecte încep şi finalizează, nu scrie nicăieri. Sunt câteva ministere, spre exemplu Ministerul Educaţiei, care nu are niciun proiect de investiţii”, a arătat Jianu.
Reprezentantul IMM-urilor a mai spus că în bugetul de stat apar şi elemente contradictorii. Spre exemplu, atunci când se vorbeşte despre fondul de dezvoltare, în unele locuri este vorba despre granturi pentru unităţile administrativ-teritoriale, iar în alte locuri despre împrumuturi, ceea ce “dovedeşte neseriozitate”.
