BREXIT – „Vorbele spuse fără rost costă vieți și bani.”

0
2447

Minciuna rostită în urmă cu 51 de ani de Harold Wilson, fost premier britanic, cum că „lira în Marea Britanie, pe care o aveţi în buzunar, nu a fost devalorizată”, a fost depăşită ce cea rostită săptămâna aceasta de prim-Ministrul Theresa May care asigură plată cheltuielilor suplimentare pentru sănătate dintr-un „dividend Brexit”. În loc să râdem de detaliile acestor minciuni, ar trebui să ne imaginăm că prim-ministrul a rostit, de fapt, adevărul despre economia Marii Britanii.

Confruntată cu un serviciu național de sănătate aflat în dificultate, la de 70 de ani de la înfiinţarea acestuia, Theresa May admite că odată cu îmbătrânirea populației, serviciile publice sunt deja stoarse, iar mărirea taxelor va fi întotdeauna necesară pentru finanțarea asistenței medicale în anii 2020. Cum Brexitul este de aşteptat că va afecta perspectivele pe termen lung, taxele vor crește acum mult mai accelerat. „Trezoreria, a adăugat ea, este normal să manifeste o stare de nervozitate în ceea ce privește împrumuturile mari destinate acoperirii cheltuielilor zilnice, într-o perioadă în care datoria publică este deja foarte ridicată în lipsa ocupării depline a forței de muncă”.

După desfiinţarea mitului potrivit căruia Marea Britanie poate să aspire la servicii publice de calitate europeană plătind doar la nivelul de impozitare din SUA, este posibil să apară şi mai multe neînțelegeri în legătură cu alte segmente ale economiei.

Dacă s-ar așeza în fața minunatului stand cu pește al celebrului magazin Harrods, premierul ar putea spune că acesta merită mult mai mult din partea economiei Regatului Unit decât întreaga industrie a pescuitului și acvaculturii. Harrods a înregistrat o cifră de afaceri de 2 miliarde de lire sterline în anul 2016 și aproape sigur a produs o valoare mult mai mare decât industria de pescuit care s-a cifrat la 725 milioane de lire sterline, reprezentând doar 0,04% din producția industrială. Acest exemplu ar putea susține ideea că obținerea liberalizării comerțului pe mare, în cadrul negocierilor Brexit, ar fi mult mai importantă decât dezvoltarea capacităţii de pescuit.

Citeste si  A doua emisiune SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ cu Dan Bucura, la B1TV Invitat - ministrul finanţelor, Alexandru Năzare – “Nu ne împrumutăm de plăcere, ci din nevoia de a acoperi un deficit care a fost prognozat la 7.16%, anul acesta. Ideea este foarte simplă... Cu cât vom fi mai disciplinaţi şi vom reuşi să reducem deficitul, cu atât împrumuturile vor fi mai mici.”

Pentru a arăta că nu este naivă în legătură cu dimensiunea acestui sector, Theresa May s-a referit şi la domeniul autovehiculelor. „Se obţine valoare mai mult decât dublă din vânzarea și repararea autoturismelor decât din ​​fabricarea lor: 1,9% din economie, comparativ cu 0,8%. Brexitul reprezintă o importanță minoră pentru sălile de expoziții și garajele din toată țara, dar este vital pentru fabricile de piese și mașini. Având în vedere această dependență puternică a unor sectoare mici, ar trebui să fie reconsiderată apartenența la piața unică a UE”, a spus prim-ministrul.

Cel mai dificil, în climatul actual, este să rosteşti câteva adevăruri grele despre locul unde se creează plusvaloare în Marea Britanie și locul unde aceasta este cheltuită. „Nu există un loc cinstit pentru politicile anti-londoneze, anti-metropolitane”, a spus prim-ministrul care deţine cifre oficiale pentru a susține această poziție. Economia Westminsterului, reprezentată de doi membri ai parlamentului, este la fel de mare ca cea a Țării Galilor, care este reprezentată de 40 de membrii. Valoarea adăugată, brută a districtului Islington este la fel de mare ca cea a oraşului Manchester. London borough of Barnet produce mai mult decât oraşul Newcastle.

Cu 20% din veniturile fiscale provenite de la 13% din persoanele care locuiesc în capitală, sănătatea economiei din Londra este vitală pentru finanţarea Sistemului Naţional de Sănătate în Tara Galilor, Newcastle sau oriunde în ţară. Parțial, ca urmare a acestor transferuri masive și justificabile, de venituri din capital, odată ce oamenii și-au plătit costurile de locuit, nivelul de trăi este mai mic în Londra decât media din Marea Britanie. Cu o lipsă acută de locuințe sociale, rata relativă a sărăciei în rândul copiilor este mai mare decât în ​​orice altă regiune.

Citeste si  A doua emisiune SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ cu Dan Bucura, la B1TV Invitat - ministrul finanţelor, Alexandru Năzare – “Nu ne împrumutăm de plăcere, ci din nevoia de a acoperi un deficit care a fost prognozat la 7.16%, anul acesta. Ideea este foarte simplă... Cu cât vom fi mai disciplinaţi şi vom reuşi să reducem deficitul, cu atât împrumuturile vor fi mai mici.”

Mesajul pe care premierul doreşte să-l împărtășească este că oricât ar fi, atât domnia să cât şi populaţia, dispusă să suporte nivelurile costurilor ridicate din Londra, companiile vor supraviețui șocului Brexit, posibil, mutându-se într-o altă țară a UE. Veniturile fiscale pe care le oferă afacerile europene aflate în oraş, devin mult mai vulnerabile. Costurile de separare vor fi foarte mari.

Lipsa unei analize obiective a faptelor nu poate conduce decât la o politică de slabă calitate bazată pe înțelegerea greșită a mecanismelor economiei. Acest lucru se va vedea în impozitele mai mari pe care toţi vor trebui să le plătească, din păcate, pentru îngrijiri medicale de mai slabă calitate. Pentru a folosi o frază care circulă în timpul războiului, „vorbele spuse fără rost costă vieți și bani”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here