Andrei Rădulescu, economist şef la Banca Transilvania atrage atenţia că, pe termen scurt ne putem aştepta la continuarea trendului crescător al creditelor neperformante. Principalele motive sunt majorarea dobânzilor şi faptul că foarte multe persoane au deja gradul de îndatorare mai mare de 55% din veniturile actuale.
Datele publicate de Banca Națională a României (BNR) indică creșterea ratei creditelor neperformante cu 0,06 puncte procentuale lună la lună la 5,77% în iulie. În dinamică an la an rata creditelor neperformante s-a redus cu 2,47 puncte procentuale. „Ne așteptăm la inflexiunea ratei creditelor neperformante pe termen scurt, după declinul din ultimii ani, pe fondul decelerării economiei, majorării costurilor nominale de finanțare și numărului ridicat de persoane cu rate bancare care depășesc 55% din venituri”, a declarat Andrei Rădulescu în buletinul zilnic de analiză al Băncii Transilvania.
Pe piața monetară ratele de dobândă au scăzut pe scadențele foarte scurte: overnight la 1,46%/1,74%. ROBOR la trei luni a urcat cu un punct bază la 3,10%, iar ROBOR la șase luni a crescut cu un punct bază la 3,36%. Practic, clienţii băncilor trebuie să suporte o creştere de dobândă de peste 2% faţă de momentul în care au contractat creditul, în timp ce veniturile au crescut doar în sectorul bugetar. Tendinţa de majorare a dobânzilor este ilustrată şi de ultimul trend în rândul băncilor: de a majoras şi dobânzile fixe.
Comparativ cu luna iulie 2017, rata medie a dobânzilor practicate de bănci pentru creditele populaţiei a crescut cu 1,44%, de la 6,45% în iulie 2017 la 7,89% în iulie 2018, potrivit BNR. În cazul creditelor ipotecare, cu o perioadă de rambursare de peste 5 ani. Aici creşterea a fost de la 3,98 la 5,79%. În cazul creditelor nou acordate majorarea de dobândă s-a resimţit şi mai mult. Astfel dobânda medie la creditele pentru populaţie a crescut de la 6,64% la 8,35%. Majorările de dobândă fixă practicate de unele bănci8 în cazul creditelor ipotecare au crescut cu sub 1%.
Deşi se discută de mai bine de un an de zile de un proiect de act normativ al băncii centrale care să conducă la o puternică limitare a creditării persoanelor fizice, ultimele tatonări din mediul politic şi financiar arată că problema nu este încă tranşată. Reducerea creşterii economice de la 7% la 4%, şi estomparea efectelor favorabile induse de modificările fiscal transformă creditul de consum şi pe cel ipotecar în unicul motor de creştere economică a României.
În acest context, pare puţin probabil ca BNR să acţioneze direct prin modificarea Regulamentului de creditare, aşa cum se anunţase în mediile bancare în luna iunie. Pe de altă parte, sursele menţionate arată că riscurile se păstrează accentuate, iar cel mai important dintre ele este tocmai volatilitatea veniturilor nete ale persoanelor fizice, venituri pe care băncile comerciale le folosesc pentru a stabili valoarea maximă a unui împrumut şi gradul maxim de îndatorare al fiecărui individ.
