Blue Air a plătit impozite de 100 milioane de euro între 2015 și 2019, în timp ce competitorii low cost NIMIC

Situaţia este mai complicată decât o prezintă Eduard Dinu, iar detaliile sunt importante, mai ales în contextul actual. De aceea, voi adresa pe rând fiecare afirmaţie – începând de la condiţiile creditului garantat de stat acordat Blue Air şi până la aspectele privind evoluţia performanţei comercială, operaţională şi financiară a Blue Air (şi a competitorilor nostri direcţi) de la începerea pandemiei de Covid-19 şi până acum.

În primul rând, eu nu susţin naţionalizarea companiei, ci doar arăt faptul că statul român şi-a asumat acest drept şi obligaţie prin lege.

Punând ipotecă pe 75% din acţiunile Blue Air şi pe 100% din activele societăţii, statul român a făcut imposibil pentru companie să se finanţeze de pe piaţă. Nici un investitor nu investeşte într-o companie unde este obligat să gajeze în favoarea oricui 75% din capital. Nici un finanţator nu finanţează o companie care nu are garanţii din cauză că toate activele sale sunt ipotecate.

În înţelegerea mea şi a investitorilor interesaţi de Blue Air în ultimii doi ani şi jumătate şi a consultanţilor acestora, precum şi a juriştilor şi avocaţilor implicaţi, statul român şi-a impus această obligaţie tocmai pentru a face posibilă preluarea societăţii în cazul în care aceasta ar avea dificultăţi – dând astfel instituţiilor sale instrumentele necesare pentru a realiza scopul pentru care a fost acordat ajutorul de stat. De aceea, nu înţeleg de ce acest lucru nu s-a întâmplat până acum.

Referitor la taxele şi contribuţiile plătite la bugetul de stat, precizez faptul că, în perioada 2015-2019, Blue Air Aviation S.A. a plătit peste 100 de milioane de euro, în timp ce competitorii săi direcţi nu au plătit nimic.

Referitor la lipsa de profitabilitate, şi implicit menţiunea privind lipsa plății impozitului pe profit, precizez faptul că în anul 2019 Blue Air a finalizat cu success un proces de restructurare în urma căruia a realizat un profit de peste 11,7 milioane de euro (conform situaţiilor financiare IFRS, auditate), iar în anul financiar 2020 Blue Air a înregistrat (şi plătit!) un impozit pe profit de 7.345.323 lei (conform situaţiilor financiare statutare depuse la MF şi auditate).

Referitor la capitalul social al Blue Air, acesta nu este de 200.000 euro, ci de 147.000.000 lei.

Referitor la decizia de extindere a numărului de destinaţii în iarna anului 2020, aceasta s-a dovedit a fi salutară pentru Blue Air, asigurând păstrarea valorii companiei în condiţiile unui traffic aerian de doar jumătate faţă de previziunile Eurocontrol din august 2020 şi de doar 20-30% faţă de nivelul perioadei similare din 2019.

Referitor la experienţa colegului meu de ASE ca pasager Blue Air, doar pentru acurateţe mi-am verificat mesajele de whatsapp: această experienţă a avut loc în data de 23 iulie 2021, iar textual, mesajele mele la supărarea lui au fost: “mă îndoiesc”, “facem mari eforturi să facem ce putem mai bine în timp ce ne luptăm să supravieţuim” şi “ce s-a întâmplat? cum pot ajuta?” Din păcate, nu am primit nici un răspuns. Întrebându-mi colegii, am aflat că a fost o problemă tehnică care a fost rezolvată cu promptitudine de către colegi, în conformitate cu regulamentele existente. Sigur, am fi putut comunica mai bine, dar, în condiţiile respective, colegii mei au prioritizat rezolvarea problemei, astfel încât avionul să poată decola cât mai repede posibil şi pasagerii să ajungă cât mai repede la destinaţie.

Referitor la tranzacţia de preluare inversă cu Ridgecrest Ltd (semnată în iunie 2021 şi care ar fi făcut posibilă listarea la Bursa din Londra – secţiunea de Investiţii Alternative în octombrie 2021), aceasta nu a fost posibilă întrucât Blue Air nu a putut demonstra faptul că acţiunile sale nu sunt libere de sarcini.

Referitor la intrarea, de către alte state, în capitalul societăţilor aeriene pe care le-au ajutat în pandemie, precizez că aceasta a fost o soluţie utilizată de multe state în prima jumătate a anului 2021 pentru a capitaliza respectivele linii aeriene şi a le readuce la viabilitate – dau ca exemple doar Lufthansa şi Tui, dar aceasta a reprezentat chiar soluţia recomandată de Comisia Europeană în acea perioadă.

Referitor la creşterea preţului combustibilului ca urmare a războului din Ukraina, am explicat în răspunsul meu către Miruna Diaconu faptul că, în lunile martie – iunie 2022, competitorii noştri direcţi au pus o presiune uriaşă asupra celorlalţi operatori (inclusiv Blue Air) prin meținerea unor preţuri foarte mici. În timp ce Ryanair a reuşit să facă acest lucru deoarece, aşa cum scrie în rapoartele sale financiare, avea un contract de hedging pentru 80% din cantitatea de combustibil necesară, WizzAir şi-a asumat această pierdere pentru a câştiga piaţa – fapt reflectat de situaţiile sale financiare pentru perioada de 3 luni aprilie – iunie 2022, perioadă în care a înregistrat o pierdere raportată de 472 milioane euro, potrivit raportului trimestrial publicat. În acelaşi timp, potrivit ultimelor raportări ale Eurocontrol, WizzAir este operatorul aerian cu cea mai mare creştere de cota de piaţă (de 20%) faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019. În acelaşi răspuns am arătat şi că, la începutul anului 2020, Blue Air era în curs de a avea un contract de hedging similar cu Ryanair, începerea acestuia fiind planificată pentru luna ianuarie 2021 – condiţionat de realizarea de profit în anul 2020 (lucru întrerupt din cauza pandemiei de Covid-19).

Referitor la performanţa echipei manageriale a Blue Air, în ultimii doi ani şi jumătate, şi eu, şi conducerea actuală, şi reprezentanţii Statului Român în Consiliul de Administraţie, şi întreaga echipă Blue Air, cu toţii am făcut eforturi uriaşe ca să conservăm valoarea celor 75% din acţiuni gajate în favoarea statului român.

Deşi poate nu se văd pentru publicul larg, aceste eforturi au rezultat în deschiderea unor noi rute şi zboruri directe spre destinaţii cerute de pasagerii noştri de mulţi ani (insulele greceşti, regiuni noi din Spania, aeroporturi de transit etc), într-o promptitudine a zborurilor semnificativ peste media europeană, într-o experienţă de zbor sigură şi confortabilă la bordul aeronavelor noi şi de nouă generaţie, şi într-o performanță financiară comparabilă cu a competitorilor noştri.

Doar cu titlu de exemplu, ca urmare a acestor eforturi, chiar în condiţii de pandemie, Blue Air:

1. a reuşit să se repoziționeze pe aeroporturile principale şi să obţină sloturi foarte valoroase pe aeroporturi precum Heathrow, Amsterdam, Frankfurt sau Charles de Gaulle, mult apreciate de pasagerii noştri;
2. a continuat să asigure conectivitatea pentru pasagerii români, în condiţiile în care majoritatea marilor linii aeriene au încetat să deservească România;
3. La fel ca toate celelalte linii aeriene europene, şi Blue Air a fost nevoită să anuleze zboruri ca urmare a schimbării condiţiilor de pandemie în diverse țări. Spre deosebire însă de competitorii nostri direcţi, echipa Blue Air a făcut întotdeauna tot ce a fost posibil ca să nu anuleze zboruri cu mai puţin de două săptămâni înainte, astfel încât să poată lăsa pasagerilor posibilitatea de a se reorganiza. Singurele câteva cazuri când au fost anulate curse din aceeaşi zi sau în ziua următoare (înainte de poprirea conturilor) au fost determinate de greve sau de restricţii de aterizare impuse de aeroporturi;
4. În acelaşi timp, şi-a reînnoit flota, astfel încât în prezent operează în principal cu cele 5 aeronave Boeing 737-8 MAX şi are o comandă de încă 10 – aeronave care reprezintă pilonul strategiei Blue Air de relansare, întrucât operează cu un consum de combustibil (şi un nivel de emisii şi zgomot) cu 18-20% mai mic decât celelalte aeronave din flotă, de nouă generaţie;
5. Date fiind performanța comercială, operaţională şi financiară obţinută în ultimii doi ani, la niveluri comparabile cu ale competitorilor noștri direcţi (în condiţii de autofinanţare, începând cu luna ianuarie 2021), toţi creditorii critici au decis să continue să sprijine compania prin aprobarea planurilor de restructurare supuse atenţiei lor prin procesele de omologare a concordatului din Italia şi de prelungire, cu încă 12 luni, a celui din România (durata în decursul căreia care Blue Air s-a angajat să ramburseze toţi banii datoraţi pasagerilor).
6. Date fiind toate aceste eforturi şi realizări, echipa Blue Air reuşit să atragă şi să menţină interesul unor fonduri de investiţii şi finanţatori interesaţi de consolidarea companiei şi relansarea acesteia ca unul din principalii operatori low-cost din partea noastră de Europa, în pofida blocajului juridic creat de forma şi structura garanţiilor prevăzute de actele normative de acordare a ajutorului de stat.