La cinci ani de la Pandora Papers, reformele pentru transparența beneficiarilor reali se golesc de conținut în SUA și în lume

0
58
La cinci ani de la Pandora Papers, reformele pentru transparența beneficiarilor reali se golesc de conținut în SUA și în lume

La cinci ani de la dezvăluirile Pandora Papers, promisiunea unei economii mai transparente s-a lovit de aceeași realitate pe care investigația a scos-o la lumină: companiile anonime, trusturile și structurile offshore continuă să ofere protecție proprietarilor de averi și, în unele cazuri, celor care încearcă să evite taxe, creditori sau răspunderea legală.

O parte dintre reformele anunțate după publicarea documentelor au devenit legi. Multe altele au fost amânate, restrânse sau abandonate. În Statele Unite, chiar și una dintre cele mai importante măsuri adoptate pentru identificarea beneficiarilor reali ai companiilor a fost ulterior golită de conținut.

Consecințele nu sunt abstracte. În New York, chiriașii din clădiri deținute prin societăți cu răspundere limitată nu știu adesea cine este proprietarul imobilului atunci când cer reparații, contestă condițiile de locuire sau ajung în instanță. Pentru autorități, lipsa transparenței îngreunează urmărirea banilor și recuperarea prejudiciilor. Pentru piața imobiliară, ea creează un spațiu în care capitalul poate fi ascuns în spatele unor structuri juridice greu de verificat.

O reformă redusă la companii din străinătate

Lina Rénique-Poole, activistă pentru drepturile chiriașilor în Brooklyn, a susținut proiectul de lege prin care New York urma să creeze o bază de date publică și ușor de consultat cu persoanele aflate în spatele companiilor de tip LLC. Organizația pentru locuire Southside United HDFC, cunoscută drept Los Sures, lucrează cu locatari din aproximativ 30 de clădiri, dintre care multe sunt deținute prin astfel de entități.

Proiectul a fost sprijinit de organizații de chiriași, sindicate, grupuri anticorupție și procurori districtuali. Argumentul lor era simplu: atunci când proprietarul real rămâne necunoscut, răspunderea devine dificil de stabilit. Aceeași opacitate poate fi folosită pentru a evita plata unor salarii, pentru a ascunde active sau pentru a introduce bani proveniți din activități ilegale în proprietăți de lux.

Forma finală a legii, intrată în vigoare în ianuarie 2026, a fost însă mult mai puțin ambițioasă. Baza de date nu mai este publică, iar obligațiile se aplică în principal companiilor constituite în afara Statelor Unite. Majoritatea firmelor care dețin clădirile urmărite de Los Sures au fost înființate în SUA, astfel încât nu intră în aria de acoperire a legii.

Legislativul statului a încercat ulterior să adopte un proiect care să includă și LLC-urile americane, prin reguli proprii pentru New York. Guvernatoarea Kathy Hochul a respins însă inițiativa în decembrie 2025, argumentând că aceasta ar impune companiilor din stat obligații care nu există la nivel federal.

Emily Gallagher, una dintre susținătoarele proiectului, a criticat veto-ul și a spus că legea a rămas fără mecanismul care îi dădea sens. Pentru chiriași, efectul este vizibil: nu au acces la numele proprietarilor clădirilor în care locuiesc, chiar și atunci când autoritățile ar putea deține aceste informații.

Legea federală, adoptată și apoi slăbită

La nivel federal, SUA au adoptat Corporate Transparency Act în 2021, într-un moment în care reforma a fost inclusă într-un proiect legislativ privind cheltuielile de apărare. Donald Trump a respins proiectul, însă Congresul a depășit veto-ul la începutul anului următor.

Legea obliga companiile să raporteze către autorități informații despre beneficiarii lor reali. Miza era ca firmele-paravan să nu mai poată fi folosite cu aceeași ușurință pentru spălarea banilor, fraudă fiscală sau ascunderea patrimoniului.

Adoptarea actului a fost considerată de susținătorii transparenței corporative una dintre puținele victorii importante ale reformei anticorupție din SUA. Pandora Papers a arătat însă că problema nu se limita la companiile obișnuite. Documentele au identificat 206 trusturi americane care dețineau active de peste un miliard de dolari, multe dintre ele în Dakota de Sud. Aproape 30 erau legate de persoane sau companii acuzate de fraudă, mită ori încălcări ale drepturilor omului.

Corporate Transparency Act nu a acoperit în mod semnificativ aceste trusturi. Un alt proiect, ENABLERS Act, care ar fi obligat companiile de trusturi să verifice mai strict clienții, nu a trecut de Senat.

Dakota de Sud a analizat modificarea legislației privind secretul trusturilor, fără să adopte măsuri decisive. Statul a suspendat pentru o sesiune actualizările anuale ale regimului trusturilor, redactate împreună cu industria, pentru ca apoi să le reia în 2023. Una dintre modificări a făcut aparent mai simplă constituirea unui trust, permițând semnarea electronică a documentelor.

În martie 2025, Departamentul Trezoreriei a exceptat de la raportare peste 99% dintre companiile care ar fi trebuit să transmită informații despre proprietarii lor. În august, schimbarea a devenit permanentă, iar autoritățile au anunțat că vor șterge datele deja colectate despre proprietarii americani. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a prezentat decizia drept o măsură de bun-simț și un avantaj pentru micile companii.

Organizațiile pentru transparență consideră însă că administrația nu putea elimina practic obligațiile printr-o decizie administrativă, întrucât abrogarea unei legi ține de Congres. O eventuală administrație viitoare ar putea încerca să repună în aplicare cerințele pentru companiile americane.

Reforme internaționale cu acces limitat

După Pandora Papers, mai multe guverne au promis registre ale beneficiarilor reali. Rezultatele au fost inegale, iar accesul public la informații a devenit una dintre principalele dispute.

În Chile, proiectul unui registru public a fost trimis Congresului în 2023 de președintele Gabriel Boric, după ce investigația îl menționase pe fostul președinte Sebastián Piñera. Inițiativa este blocată în Senat. Panama a înăsprit sancțiunile pentru nerespectarea regulilor privind registrul de proprietari, însă baza de date poate fi consultată doar de autorități.

Elveția a introdus în octombrie 2026 primul registru federal al beneficiarilor reali ai companiilor și noi verificări pentru consultanții în administrarea averilor. Registrul nu este deschis publicului. În Uniunea Europeană, accesul public la registrele de proprietari a fost limitat după ce instanța supremă a blocului a considerat, în 2022, că publicarea acestor date poate încălca dreptul la viață privată. Decizia a intrat în tensiune cu apelurile Parlamentului European pentru reguli mai stricte de transparență.

Diferența dintre existența unui registru și utilitatea lui este esențială. O bază de date accesibilă doar instituțiilor poate ajuta anchetele oficiale, dar limitează capacitatea jurnaliștilor, a chiriașilor, a creditorilor sau a societății civile de a verifica cine controlează efectiv o companie.

SUA pierd teren în fața altor economii

Susținătorii reformelor avertizează că Statele Unite riscă să rămână în urma altor state, deși sunt cea mai mare economie a lumii. Peste 130 de țări au reguli de identificare a beneficiarilor reali în vigoare sau în curs de elaborare, în timp ce Washingtonul a redus drastic aplicarea propriului mecanism.

Australia a început să aplice, din luna iulie, reguli pentru peste 80.000 de avocați, contabili, agenți imobiliari și alte categorii de profesioniști. Aceștia trebuie să își verifice clienții și să raporteze tranzacțiile suspecte, într-o reformă promisă de aproape două decenii.

Pentru companii, transparența reală înseamnă costuri suplimentare de conformare, dar și reguli mai previzibile și un risc mai mic ca piața să fie distorsionată de capital ascuns. Pentru autorități, identificarea beneficiarilor reali este o condiție pentru combaterea fraudei, a spălării banilor și a evaziunii. Iar pentru cei care depind de aceste instituții — de la chiriași la creditori și contribuabili — lipsa informațiilor continuă să însemne că, atunci când apare un abuz, proprietarul sau decidentul real poate rămâne în umbră.