Trecerea la impozitul pe gospodării de la 1 ianuarie 2018 va însemna o lipsă de 30 de miliarde de lei la bugetul statului pentru anul următor

0
1212
impozit-gospodarii

Asta ca urmare a faptului că, timp de aproape un an şi jumătate, statul nu va încasa niciun ban din impozitele pe venituri, a declarat, ieri, Florin Jianu, reprezentantul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

„Dacă acest impozit va fi introdus în 2018, trebuie să avem în vedere că obligaţia declarării de către persoanele fizice a cuantumului de plată către stat va fi făcută abia în anul 2019 până în 25 mai, deci aproape un an şi jumătate nu vor exista încasări privind impozitul pe salarii la bugetul de stat. Dacă ne raportăm la sumele încasate în acest moment la impozitele din salarii, acestea se ridică la 27,7 miliarde de lei anul trecut, adică 12,4% din totalul încasărilor la buget”, a mai precizat dl. Jianu

Pentru introducerea impozitului pe gospodării, este nevoie de o reglementare inteligentă, de transparenţă şi dialog social, precum şi de o analiză a impactului economic şi social, şi a ceea ce înseamnă oportunitatea acestui tip de impozit, toate acestea fiind principii aflate în conformitate cu reglementările de la nivel european şi naţional, privind companiile şi cetăţenii, a mentionat domnia sa.

„Guvernul a declarat că propunerea impozitului pe gospodării a fost trimisă către Coaliţia pentru Dezvoltarea României, din care CNIPMMR face parte, însă la noi nu a ajuns pentru a avea, oficial, un punct de vedere, iar acest subiect nu a fost discutat nici în Consiliul Economic Social (CES)”, a afirmat domnul Jianu.

Domnul Jianu a explicat că statul va mai cheltui, anual, 4,2 miliarde de lei cu angajarea celor 35.000 de consultanţi fiscali, care vor fi plătiţi, fiecare, cu 10.000 lei/lună. Florin Jianu a adăugat:

„La aceste 4,2 miliarde de lei, se mai adaugă alte aproape 10 miliarde de lei, pe fondul scăderii impozitului pe venit, de la 16%, la 10%. Noi solicităm să se clarifice de unde se va acoperi această sursă la venituri pentru anul 2018, pentru că vor lipsi aproape 30 miliarde de lei, adică aproape 12% din veniturile anuale prognozate ale Guvernului. Ceea ce noi solicităm este să se menţioneze foarte clar impactul. În programul de guvernare se spune că impactul bugetar este minim, pentru că se va crea un număr de locuri de muncă în urma scăderii impozitului. Noi cerem să ni se spună foarte clar de unde este această sursă în venit pentru anul următor”.

Potrivit sursei citate, la toate acestea se va adăuga un număr important de executări silite, pentru că, fără o informare adecvată, românii nu vor şti cum să plătească.

 „Vă dau un exemplu din SUA: numai acel ghid de informare privind plata impozitului individual are 102 pagini. În acest moment, noi nu avem un astfel de ghid pentru ce înseamnă acest tip de impozit. Noi preconizăm că va fi un număr foarte mare de executări silite. În SUA s-a ajuns de la un formular de patru pagini la început la unul de 16-20 de pagini în prezent. Am stat de vorbă cu antreprenori din SUA şi din Franţa şi toată lumea se plânge de birocraţie”, a susţinut reprezentantul CNIPMMR.

Introducerea acestui impozit presupune şi suplimentarea birocraţiei, un dezavantaj de care se plâng Franţa şi SUA, state în care este implementat acest sistem, a mai spus Florin Jianu, care susţine că fiscalitatea este la un nivel acceptabil în România, cu un impozit pe venit de 16% şi de 5% pe dividende.

În opinia domnului Florin Jianu, implementarea acestui nou sistem necesită o perioadă de cinci ani şi nu consideră data de 1 ianuarie 2018 ca fiind un termen fezabil de aplicare a acestuia.

Domnia sa a declarat: „Implemenarea acestui sistem necesită o perioadă de tranziţie, de aproximativ cinci ani pentru a pregăti personalul ANAF, pentru a angaja şi pregăti profesional consultanţii fiscali şi pentru a informa oamenii cu privire la ceea ce înseamnă acest sistem. Nu există o cultură şi o tradiţie a românului ca timp de un an să strângă bonurile, să completeze un formular foarte important, să pună bani de-o parte, să îşi facă toate calculele privind deducerile şi să plătească. În plus, acei consultanţi fiscali vor fi angajaţii statului, nu ca în SUA unde sunt angajaţi de tine şi te ajută. Noi vorbim de fapt de nişte portărei, angajaţi ai statului, care vor strânge impozitele. Totodată, nu în ultimul rând, stabilitatea bugetară şi constituirea fondurilor bugetare, în vederea implementării acestui nou sistem de impozitare, sunt foarte importante”.

Potrivit domniei sale, în acest context, CNIPMMR propune ca sistemul cotei unice să fie aplicat în continuare ca sistem de impozitare, fiind mai simplu şi mai bun, iar ANAF nu trebuie să facă altceva decât să-şi eficientizeze colectarea.

De asemenea, CNIPMMR este de părere că acest tip de impozit ar trebui să rămână cu impozitarea la sursă, dar să fie scăzute între cinci şi şase puncte procentuale din costul pe venit privind salariile. Astfel va creşte şi numărul de salariaţi, iar angajatorii vor mări salariile, depăşind zona salariului minim, este de părere reprezentantul CNIPMMR.

 Florin Jianu a mai declarat şi că impozitarea forţei de muncă este ridicată, motiv pentru care se cere scăderea acesteia.  CNIPMMR propune îngheţarea cotelor de impozitare (a contribuţiilor sociale) pentru salariul minim şi consideră că acest nou sistem de impozitare nu este necesar, întrucât, la noi în ţară, există o singură cotă de impozitare, şi nu există deductibilităţi, spre deosebire de alte state unde este implementat acest sistem, dar care au cote de impozitare diferenţiate.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ