Miza guvernamentală în taxarea la normă întreagă a salariilor angajaţilor în part-time este minoră şi denotă lipsa banilor la buget

0
646

România ocupă ultimul loc în UE în ce priveşte ponderea angajaţilor cu contracte pe perioadă determinată, doar 1% din lucrătorii români fiind angajaţi în acest fel, comparativ cu 15% media europeană, potrivit unui raport privind piaţa muncii prezentat de BNS. Iniţiatorii raportului susţin că acest lucru se datorează şi anvelopei fiscale, care a fost înăsprită pe perioada crizei.

Guvernul a stabilit recent prin ordonanţă plata de către angajatori a contribuţiei pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, pentru toţi salariaţii. Noutatea e că această contribuţie se plăteşte integral, inclusiv pentru salariaţii cu contracte cu timp parţial (part-time) şi cei cu plata în acord.

Excepţie fac salariaţii elevi, studenţii până în 26 de ani, ucenicii până în 18 ani, persoanele cu dizabilităţi (care, prin lege, pot lucra mai puţin de 8 ore/zi), pensionarii pe limită de vârstă din sistemul de pensii publice (Pilonul I) şi salariaţii ce cumulează venituri cel puţin la nivelul salariului minim brut pe ţară, garantat în plată.

Pensionarii exceptaţi sunt cei cu pensii de serviciu pe legi/statute speciale şi cei ce cumulează pensia de limită de vârstă cu cea din sistemele de pensii neintegrate sistemului public. Noile reglementări ar intra în vigoare pe 1 august.

Guvernul susţine că măsura ar proteja „aceste categorii de salariaţi, asigurându-le dreptul la pensie şi servicii medicale în sistemul public”. Economic, explică Executivul, noile prevederi urmăresc limitarea situaţiilor când contractele part-time „sunt încheiate pentru evitarea impozitării potrivit regulilor prevăzute la contractele individuale de muncă” şi, implicit, să „elimine inechităţile faţă de angajatorii ce încheie contracte individuale de muncă cu timp normal şi asigură salariul minim brut pe ţară propriilor salariaţi”.

În informarea făcută de Executiv, se explică faptul că o asemenea practică „generează inechităţi faţă de angajatorii ce încheie contracte individuale de muncă având timp normal şi asigură salariul minim brut pe ţară propriilor salariaţi”.

Guvernul susţine că, în ultimii doi ani cu creştere economică ridicată, „numărul locurilor de muncă part-time a crescut mai repede decât cel având timp complet, cu 3,7% în medie pe an, faţă de 2,1% în medie”. Executivul atrage atenţia că subsalarizarea forţei de muncă iese în evidenţă şi prin faptul că, „în medie, lunar, 55.000 de salariaţi sunt fără venituri declarate la  Casa de Pensii, deci fără contribuţii care să se regăsească în pensiile viitoare”.

PNL a sesizat Avocatul Poporului, cerându-i să atace ordonanţa la Curtea Constituţională. O altă solicitare adresată Avocatului Poporului a fost făcută de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii. Acesta consideră că ordonanţa afectează dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constituţie, „raportat la încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului, prin obligarea sa de a plăti contribuţii sociale mai mari decât munca prestată de salariat”.

Consultantul fiscal Adrian Benţa critică iniţiativa guvernamentală. „Din punctul meu de vedere, nu prea e constituţional. E o problemă de principiu. Statul bagă mai mult mâna în buzunarul contribuabilului şi porneşte de la prezumţia de vinovăţie a tuturor societăţilor”, a spus Benţa.

„Avem o mulţime de inspectori. 30.000. În loc să se ducă la controale tematice, pe cazurile punctuale, ei legiferează astfel. Eu cred că asta demonstrează că nu mai au bani”, a opinat consultantul fiscal.

Adrian Benţa a explicat: „E ca în acel banc: ministrul de Justiţie şi ministrul de Finanţe stau la o bere. La un moment dat, cel de la Justiţie zice: «Mai luăm ceva?». Cel de la Finanţe întreabă: «De la cine?»”.

Potrivit informării Executivului, noile reglementări au fost stabilite în condiţiile în care, pe datele statistice şi ale studiilor efectuate, există 1,1-1,2 milioane de contracte de muncă part-time, 370.000 de salariaţi activi au un singur contract de muncă având timp parţial, iar aproximativ 710.000 de asiguraţi cu contracte de muncă -part-time aveau în decembrie un venit mediu brut de 903 lei lunar, conform -Mediafax.

„Măsura se adresează exclusiv contractelor part-time ce sunt unică sursă de venit”, declarase încă de la începutul lunii mai ministrul Finanţelor de atunci, Viorel Ştefan.

Consultantul fiscal Adrian Benţa a făcut cateva calcule. „Autorităţile au spus că sunt undeva la 370.000 de contracte în part-time ,vizate de ordonanţă . Diferenţa de creştere a dărilor sociale e de aproximativ 250 de lei, lunar, pe fiecare contract de patru ore pe zi. Anual, în total, se adună în plus cam 246 de milioane de euro”, a explicat Benţa.

Secretarul general PSD, Marian Neacşu, a afirmat luni, 24 iulie, la finalul şedinţei Biroului Permanent Naţional PSD, că măsura privind taxarea muncii part-time va avea un impact financiar pozitiv asupra bugetului de stat şi e necesară.

Este corectă aserţiunea conform căreia sistemul fiscal, în loc să se ocupe de marea evaziune, ce ar duce la colectarea unor sume mari la buget, din reflex birocratic, tinde să-şi caute treabă cu mici găinării? „Bineînţeles, e foarte corect”, spune fostul secretar de stat din Ministerul Finanţelor, din Cabinetul Cioloş, Gabriel Biriş.

Totuşi, dacă miza financiară e atât de mică, de ce insistă? „Nu am idee”, spune Biriş, care e un avocat fiscalist de succes. În trecut, povesteşte expertul, au mai existat două măsuri ale PSD relativ similare. Una stabilea că aceia ce au obţinut venituri din dobânzi, dividende şi alte venituri, ce nu au venituri din salariu, datorează CASS la salariul minim pe economie. În anul 2015, ANAF a comparat bazele de date.

„Au descoperit, de exemplu, rămăşiţe de dividende de la SIF de câte 8-10 lei. Până când a oprit maşinăria Bogdan Diaconu  – fostul şef ANAF-, au emis decizii de impunere. Am văzut o astfel de decizie de impunere, pentru o doamnă aproape oarbă, care primea, la opt lei venit, o decizie de impunere de… 468 de lei! Au fost în total 183.000 de astfel de decizii. O nebunie să te apuci să colectezi, pe somaţii de plată, de la oameni ce nu au venituri”, a detaliat Gabriel Biriş.

„Tot atunci, a fost şi retratarea dreptului la profesiile libere. Odată cu asta, le-au amnistiat pe toate. Ar trebui să mai emită 183.000 de decizii de anulare a unor decizii de genul acesta. Nu s-au -învăţat minte…”, concluzionează Biriş.

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ