Frauda de TVA în România este cea mai mare din UE. De când am intrat în UE, am pierdut în fiecare an între 5 şi 7% din PIB TVA necolectat la buget

0
1878
tva-frauda

Pierderile reprezinta mai mult decât întreaga datorie publică acumulată din anul 2007, anul intrarii in UE. Sau, semnificativ mai mult decât cheltuielile cu educaţia şi apărarea împreună…

În ultimii ani şi în special în ultimii 2 ani, am văzut acţiuni împotriva evaziunii la un cu totul alt nivel. Acţiunile în forţă ale nou-înfiinţatei Direcţii Antifraudă care a luat locul vechii Gărzi Financiare, au dus la închiderea a sute de magazine/restaurante, a fost introdus formularul 088 (între timp eliminat), mii de firme şi-au pierdut codul de TVA (fiind scoase din piaţă) fără să ştie de ce, dreptul de deducere al TVA pentru companii a fost refuzat, deoarece contribuabilul “ştia sau ar fi putut şti” că furnizorul furnizorului “a avut comportament fiscal inadecvat”.

Peste jumătate (60%) din contestaţiile depuse în anul 2015 împotriva deciziilor emise de ANAF sunt suspendate pe motiv că au fost trimise în penal. Zăngănitul cătuşelor a devenit omniprezent. Să faci afaceri în Romania a devenit mai riscant decât oricând…

Prima şi cea mai importantă cauză este, în opinia lui Gabriel Biriş, (avocat şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice) , designul legislativ. Regimul actual de TVA în UE (plăţi fracţionate la tranzacţiile pe teritoriul unui stat, taxare inversă la tranzacţiile intracomunitare) a creat oportunitate pentru un tip extrem de periculos de fraudă: frauda de tip carusel. Un intermediar cumpără marfa dintr-un alt stat UE (fără TVA), revinde marfa în ţara lui (de ex. România), colectează tot TVA şi dispare la primul semn… Atât de simplu e să furi TVA la noi!

Evident, cu cât administraţia fiscală este mai puţin eficientă (lipsă instrumente informatice, lipsă personal pregătit, corupţie internă sau corupţie politică), cu atât frauda este mai mare, precum în cazul nostru.

Soluţia se ştie, se cunoaşte, a şi fost aplicată, dar doar punctual, pentru comerţul cu anumite bunuri considerate de risc: taxarea inversă. Adică, cumpărătorul nu mai plăteşte efectiv TVA către vânzător, vânzătorul nu mai plăteşte TVA către buget, iar statul nu mai rambursează TVA cumpărătorului.

În momentul în care banii nu se mai plimbă, nu mai pot fi nici furaţi şi totul se simplifică, devine mai relaxat. TVA va fi plătit la buget de retailer şi de companiile fără drept de deducere.

Din fericire, determinarea Cehiei în susţinerea taxării inverse (inclusiv prin ameninţarea cu veto împotriva ATAD!) a generat o nouă propunere de modificare a Directive 112 (TVA), propunere prezentată public pe 23 decembrie 2016, propunere conform căreia statele membre ar putea introduce opţional, cu aprobarea prealabilă de către Comisie, taxarea inversă în toate tranzacţiile de peste 10.000 euro.

Acesta consideră că avansarea în această direcţie ar aduce multe lucruri bune Europei, dar mai ales României. Pe lângă eliminarea completă a fraudei de tip carusel, taxarea inversă ar aduce foarte multe simplificări, inclusiv prin eliminarea rambursărilor de TVA.

Frauda de TVA va fi izolată la domeniul retail-ului, domeniu mult mai uşor de controlat azi, mai ales dacă introducem casele de marcat cu memorie electronică şi comunicare în timp real cu fiscul, măsură care se tot amână de câţiva ani. Reducerea costurilor de administrare pentru business-uri, dar şi pentru administraţiile fiscale, va ajuta la creşterea competitivităţii Europei, aspect deloc de neglijat în actualul context global.

Trebuie deci urmărită evoluţia discuţiilor, o  implicare activă pentru îmbunătăţirea  textului propunerii şi modificarea cât mai grabnică a acesteia.

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ