Un salariat contribuie lună de lună la bugetul asigurărilor sociale pentru a susţine un pensionar

0
944

După Revoluţie, prin ieşiri anticipate la pensie şi disponibilizări masive, a scăzut necontrolat numărul celor care contribuiau la bugetul de pensii. Astfel , un numar din ce in ce mai mic de lucratori activi trebuiau sa sustina tot mai multi pensionari, pagubind in acest fel bugetul de stat.

Datele din ultimii cinci ani arată însă că, încet şi sigur, raportul între cei care trăiesc din pensie şi cei care îi susţin prin cotizaţii la buget se reaşează. S-a ajuns acum ca datele să arate cea mai mică diferenţă între numărul de pensionari şi cel de angajaţi. Această situaţie se datorează creşterii numărului salariaţilor din România şi a scăderii uşoare a numărului pensionarilor. Astfel, raportul a ajuns relativ echilibrat.

Datele pe primul trimestru din 2017, raportate de Ministerul Muncii, arată că în acest moment raportul de 9 la 10 angajaţi este extrem de clar şi doar în 1998 s-au mai înregistrat astfel de parităţi.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, la 31 martie 2017, în România, numărul pensionarilor a ajuns la 5,234 milioane, în timp ce numărul salariaţilor din economie se ridica la 4,824 milioane de persoane, potrivit Ministerului Muncii. De aici se poate observa că un salariat contribuie lună de lună la bugetul asigurărilor sociale pentru a susţine 1,08 pensionari. În urmă cu cinci ani, raportul era de 1,27, adică patru salariaţi susţineau 5 pensionari.

În situaţia actuală s-a ajuns după ce, recunosc şi specialiştii, a fost în scădere continuă şi numărul de pensionari, din cauza ieşirilor naturale din sistem. Însă, aspectul este echilibrat şi de creşterea speranţei de viaţă. „Am asistat atât la o creştere a numărului de salariaţi, dar şi la o scădere naturală a numărului de pensionari. Însă şi masa de lucrători activi creşte încet şi sigur şi ar creşte şi mai repede dacă nu am avea un declin al investiţiilor“, a explicat economistul Mircea Coşea.

Experţii BNR atrăgeau atenţia, în raportul privind inflaţia, asupra situaţiei îngrijorătoare a investiţiilor în economie. De altfel, Ministerul Finanţelor Publice a arătat în execuţia bugetară că în primele şase luni ale acestui an cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de doar 6 miliarde lei, respectiv 0,7% din PIB. Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă a anului trecut, cheltuielile pentru investiţii s-au ridicat la o  valoare aproape dublă, de 11 miliarde de lei, respectiv 1,5% din PIB.

Investiţiile realizate de Guvernul PSD-ALDE sunt cele mai mici de la începutul crizei din 2009. La capitolul investiţii străine nu stăm prea bine, acestea fiind concentrate în zonele dezvoltate ale României, în detrimentul regiunilor cu şomaj ridicat. Mai mult, avem în România şi zone pur şi simplu depopulate atunci când vine vorba de forţa de muncă specilizată.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ