Numărul seniorilor români,  care preferă să lucreze, deși au depășit 65 de ani, a trecut de 310.000

0
109

În 2015, erau circa 300.000 de români de peste 65 de ani care preferau să muncească în loc să se odihnească cei după 40 de ani de activitate sau mai mult. În anul următor, numărul lor a coborât la 282.000, iar în 2017, numărul seniorilor ocupați urca la 308.000. Anul trecut, a depășit 310.000.

Generația născută imediat după cel de-al doilea război mondial , care împlinește acum vârsta de pensionare, a cunoscut perioade intense a muncii, când săptămâna de lucru avea 6 zile, nu 5 ca acum.

E drept, cea mai mare parte a vârstnicilor, respectiv 80,9% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani și 97,8% dintre cei de 75 ani și peste, au statut de pensioner și atât. O parte dintre cei vârstnici au desfășurat o activitate economico-socială cu program complet sau parțial (41,2% pentru cei cu vârsta între 55-64 ani și 8,6% pentru cei de 65 ani și peste), bărbații cu vârsta între 55-64 ani în mai mare măsură decât femeile, respectiv 51,3% față de 32,2%, iar bărbații de 65 de ani și peste în mai mare măsură decât femeile, respectiv 10,3% față de 7,4%.

E drept, în cazul seniorilor, fluctuațiile, absenteismul și accidentele de muncă au o pondere mai mică, comparativ cu tinerii. Pe de altă parte, o parte din joburile disponibile din piață nu mai corespund aptitudinilor acestora sau sunt considerate prea dificile din punct de vedere fizic pentru seniori.

Pentru categoria de vârstă de 65 ani și peste erau activi 16,3% în mediul rural, față de 1,6% în urban. Diferența este dată în special de specificul ocupării în mediul rural, unde cea mai mare parte a forței de muncă este ocupată în agricultura de subzistență, cei mai mulți dintre aceștia având statut de ajutor familial neremunerat.

În ceea ce privește diferențierea pe medii, 69,6% din vârstnicii ocupați (de 65 ani și peste) din mediul rural erau lucrători pe cont propriu, în mediul urban ponderea acestora fiind de 36,3%.

Prezența vârstnicilor de peste 65 ani pe piața muncii nu este determinată doar de dorința lor de a nu sta acasă, ci mai degrabă de nevoia de a munci pentru asigurarea traiului zilnic, în condițiile absenței sau insuficienței surselor de venit.

Vârstele medii de pensionare cresc în întreaga lume, din cauze ce țin atât de latura cererii cât și a ofertei de muncă. Pe de o parte angajatorii se confruntă cu o lipsă de forță de muncă și apelează la seniori acolo unde se poate, iar pe de altă parte mulți vârstnici au nevoie să își completeze veniturile.

Există însă diferențe între vârsta legală de pensionare și cea efectivă de pensionare.

Conform unui studiu al prof. Ghețău, în România  vîrsta medie efectivă de pensionare era de puțin peste 56 de ani la bărbați, respectiv puțin peste 55 de ani la femei.

Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice din România recomandă angajatorii să adopte practici „favorabile vârstei”, cum ar fi eliminarea prejudecăților de vârstă la recrutare, îmbunătățirea contractelor de muncă flexibilă, formarea continuă pentru lucrătorii de toate.

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ